Dimensiuni şi consecinţe ale climatului social carceral. O trecere în revistă a modelelor teoretice şi studiilor empirice relevante
Rezumat: Măsura şi modalităţile în care persoanele private de libertate se adaptează la mediul social carceral sunt factori determinanţi ai evoluţiei lor psihologice şi comportamentale atât în perioada detenţiei, cât şi după încheierea ei, influenţând şansele de reabilitare sau, alternativ, de recid...
Gespeichert in:
Veröffentlicht in: | Psihologia sociala 2022-01 (50), p.177-186 |
---|---|
Hauptverfasser: | , |
Format: | Artikel |
Sprache: | rum |
Schlagworte: | |
Online-Zugang: | Volltext |
Tags: |
Tag hinzufügen
Keine Tags, Fügen Sie den ersten Tag hinzu!
|
Zusammenfassung: | Rezumat: Măsura şi modalităţile în care persoanele private de libertate se adaptează la mediul social carceral sunt factori determinanţi ai evoluţiei lor psihologice şi comportamentale atât în perioada detenţiei, cât şi după încheierea ei, influenţând şansele de reabilitare sau, alternativ, de recidivă. Articolul de faţă prezintă o trecere în revistă a literaturii ştiinţifice elaborate pe această problematică, analizând trei faţete ale sale. În primul rând, lucrarea recenzează modelele teoretice fundamentale cu privire la fenomenul socializării în mediul carceral. Apoi, ea conturează dimensiunile psihosociale ale calităţii climatului social carceral, aşa cum au fost evidenţiate de studiile anterioare, în principal cele care ţin de tratamentul primit din partea personalului şi relaţiile interpersonale dintre deţinuţi şi personal. Sunt recenzate şi consecinţele generale ale climatului social carceral pozitiv, respectiv negativ, cum ar fi cele din zona problemelor comportamentale şi a motivaţiei spre reabilitare a persoanelor private de libertate. Ultima secţiune a articolului este focalizată pe tema sănătăţii mentale a deţinuţilor şi a dimensiunilor specifice ale climatului social carceral care o influenţează. În cadrul acesteia, se discută diverse tipuri de astfel de factori, cum ar fi izolarea, deconectarea de familie, detaşarea de influenţele nocive din mediul de provenienţă, oportunităţile educaţionale, terapeutice şi de dezvoltare personală oferite deţinuţilor. Studiile recenzate conturează concluzia că mediul social carceral nu reprezintă în mod obligatoriu un context de deprivare care să impună asimilarea unei culturi nocive şi ale cărui consecinţe psihologice şi comportamentale să interfereze cu scopul corecţional al instituţiei închisorii. Dimpotrivă, acest mediu are şi potenţialul unor influenţe pozitive, atunci când oferă deţinuţilor un context de reinventare personală, de creştere a capacităţilor de adaptare la lumea exterioară penitenciarului şi, astfel, de reabilitare. |
---|---|
ISSN: | 1454-5667 |