Traduceri în limba română din literatura clasică idiş

În afară de aceasta, anul 1918 a marcat reconfigurarea geo-politică, dar şi demografică a hărţii mondiale, provinciile Bucovina şi Basarabia, care au revenit atunci României, aducând cu sine o populaţie evreiască vorbitoare cu precădere de idiş. Specialist recunoscut în studierea parcursurilor intelectuale şi literare ale unor scriitori români de origine evreiască, dar şi în domeniul studierii peisajului idiş din România, remarcându-se printr-o bogată şi solidă activitate manifestată atât la nivel ştiinţific, dar şi academic, cât şi prin promovarea culturii şi literaturii idiş într-un cadru mai larg, cu scop de popularizare, Camelia Crăciun continuă prin realizarea acestui studiu munca sa de cercetare, aprofundând analiza şi completând-o cu elemente noi, cardinale pentru înţelegerea acestei problematici. Introducerea surprinde într-o manieră compactă o serie de repere tematice şi bibliografice extrem de valoroase pentru orientarea cititorilor mai puţin familiarizaţi cu această problematică, autoarea amintind, de pildă, apariţia primului ziar de limbă idiş, "Haioetz", publicat în anul 1885, la Iaşi, întemeierea primului teatru profesionist de limbă idiş din lume de către Avram Goldfaden, în anul 1876, tot la Iaşi, dar şi activitatea literară, publicistică şi culturală a unor scriitori precum Iţic Manger, Eliezer Steinbarg, Iacob Sternberg, Moise Altman şi Şloime Bickel, toate aceste elemente fiind integrate într-un context istoric şi politic mai amplu. În această perioadă apar traduceri ale creaţiilor lui Iţic Manger, I.L. Peretz, Iacob Sternberg, traducătorii care se remarcă fiind I. Ludo, Olga Brateş, Meer Sternberg, Emil Dorian, Cecilia Voinescu, Iosif Andronic, İsrail Bercovici, Nina Cassian, Andrei Roman.