Scripturae soliloquiis", posibil răspuns la întrebarea „Cum scrieţi?"
Niciodată nu "scriu" pur şi simplu. Mai degrabă, transcriu un solilocviu, un dialog interior ce-şi cere consemnarea, probabil dintr-o vanitate a clipei, ceea ce poate atrage multe regrete post festum, sau, măcar, autoironii binevoitoare, condescendente... De ce? - Simplu. Deoarece scriptur...
Gespeichert in:
Veröffentlicht in: | Revista română de drept al afacerilor 2020-01 (3), p.61-65 |
---|---|
1. Verfasser: | |
Format: | Artikel |
Sprache: | rum |
Schlagworte: | |
Online-Zugang: | Volltext |
Tags: |
Tag hinzufügen
Keine Tags, Fügen Sie den ersten Tag hinzu!
|
Zusammenfassung: | Niciodată nu "scriu" pur şi simplu. Mai degrabă, transcriu un solilocviu, un dialog interior ce-şi cere consemnarea, probabil dintr-o vanitate a clipei, ceea ce poate atrage multe regrete post festum, sau, măcar, autoironii binevoitoare, condescendente... De ce? - Simplu. Deoarece scripturile noastre sunt interpretate ca fragmente de doctrină. Or, doctrina juridică, spre deosebire de alte creaţii, este, în anumite sisteme de drept, izvor formal al acelora, iar în sistemul nostru, continental-european, izvor indirect. Ca atare, nu-i uşor să conciliezi dezinvoltura naturală a firii tale cu copleşitoarea responsabilitate socială. |
---|---|
ISSN: | 1583-493X 2286-0584 |