UNELE CONSIDERATII DE ORDIN GENERAL ASUPRA SISTEMELOR VOCALICE ALE LIMBILOR FRANCEZA SI GERMANA

Dupä cum sublinia, la timpul säu, încâ cercetätorul rus V. Gak, fonemele vocalice ale unei limbi "nu posedä [luate împreunâ sau separat - A.C.] toate caracteristicile enumerate mai sus", dar "compararea sistemelor vocalice din toate limbile permite evidentierea unei triade nucleare unice, formate din unitäti care se disting din perspectiva aperturii, profunzimii/superficialitätii §i labialitätii/non-labialitätii"5: ' Reiese cä conturul vocalic minimal al limbilor este format, tinându-se cont doar de trei caracteristici - apertura, profunzimea/superficialitatea §i labialitatea/non-labialitatea -, numite §i träsäturi universale de o bunä parte de foneticieni. Din exemplele expuse mai sus, se vede clar cä monoftongii în cauzä se întâlnesc §i în limba francezä aproape sub aceea§i formä cu exceptia lui [a:] care este lung în francezä, fiind întrebuintat doar înaintea lui [h], M, [v] §i [3], §i doar în silabä acceptuatä.