TOWARDS A "DEMOCRATIC HISTORY" OF THE COMMUNIST PAST. MEMORY AND REMEMBRANCE OF SUFFERING IN THE ROMANIAN GULAG
ABSTRACT THE ROMANIAN REVOLUTION IN DECEMBER 1989 HAS BECOME THE TURNING MOMENT IN WHAT CONCERNS THE "DEPARTURE", ALTHOUGH A PARTIAL ONE, FROM THE PAST IN AN IDEOLOGICAL, POLITICAL AND SOCIO-ECONOMIC OBLIVION, PROFOUNDLY MAINTAINED AT THE LEVEL OF THE POPULACE OF COMMUNIST ROMANIA, FOR HAL...
Gespeichert in:
Veröffentlicht in: | Research and science today 2012-03 (3), p.83 |
---|---|
1. Verfasser: | |
Format: | Artikel |
Sprache: | rum |
Schlagworte: | |
Online-Zugang: | Volltext |
Tags: |
Tag hinzufügen
Keine Tags, Fügen Sie den ersten Tag hinzu!
|
Zusammenfassung: | ABSTRACT THE ROMANIAN REVOLUTION IN DECEMBER 1989 HAS BECOME THE TURNING MOMENT IN WHAT CONCERNS THE "DEPARTURE", ALTHOUGH A PARTIAL ONE, FROM THE PAST IN AN IDEOLOGICAL, POLITICAL AND SOCIO-ECONOMIC OBLIVION, PROFOUNDLY MAINTAINED AT THE LEVEL OF THE POPULACE OF COMMUNIST ROMANIA, FOR HALF A CENTURY. STARTING FROM A METHODOLOGICAL PERSPECTIVE TO A CLEAR CONCEPTUAL DEFINITION OF SOME TERMS LIKE "MEMORY" AND "REMEMBRANCE", OUR SCIENTIFIC ENDEAVOR STOPS IN THE END, WITH THE TERMINOLOGICAL INTERPRETATION OF THREE TYPES OF REMEMBRANCE: Datoria memoriei nu se märgineste la a pästra urma materialä, scripturalä sau de alt fei a faptelor trecute; ea ne întretine sentimentul cä suntem obligati fatä de ceilalti, despre care vom spune mai târziu cä nu mai sunt, dar au fost".12 Totusi, memoria obligatä a victimelor se loveste de miele obstacole în reconstituirea trecutului traumatic, întrucât amintirile pot fi dureroase, iar omul rncearcä sä le uite sau sä le ascundä.13 Acest refuz al amintirii, nu poate fi considérât un act de uitare, ci o activare a unui autocontrol printr-o amnezie ce sugereazä înca prezen^a amenintärii, deci, amintiriile sunt prea dureroase ca sä mai poatä fi amintite, cum a fost cazul imposibilitätii de a-si aminti a unor fosti decimiti, care au suferit de pe urma fenomenului Pitesti.14 In ciuda faptului cä unele amintiri nu pot fi spuse datoritä incärcäturii emotionale este extrem de important a sublinia cä fostilor decimiti li se oferä "datoria de a nu uita"15 si a putea povesti despre evenimentele dramatice la care au participât. în acest mod, confesiunile victimelor din spa^iul carcerai capata si o laturä moralä, prin acea eticizare a memoriei, sau o eticizare a neuitärii . 18 Acest raport ìntre eticizarea memoriei (etizarea memoriei) ci juridicializarea istoriei (judicizarea istoriei) este discutât de istoricul francez Henry Rousso, The Haunting Past: History, Memory and Justice in Contemporary France (Philadelphia: University of Pennsylvania Press, 2002), Henry Rousso, The Vichy Syndrome: History and Memory in France since 1944 (Cambridge: Harvard University Press, 1991). |
---|---|
ISSN: | 2247-4455 2285-9632 |