Evaluarea nutriţională şi a comportamentului alimentar la populaţia pediatrică din România

Obiective. Numeroși factori au fost asociați cu creșterea prevalenţei obezităţii, alimentaţia fiind cel mai important factor. Scopul acestui studiu a fost evaluarea comportamentului alimentar la copiii şcolari din Târgu Mureş şi evaluarea impactului acestuia asupra parametrilor auxologici. Material şi metodă. Lotul de studiu a inclus 213 copii (107 copii de sex feminin şi 106 de sex masculin),cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani, evaluați în Clinica de Pediatrie I și Endocrinologie din Târgu Mureș. Au fost evaluate date auxologice și compoziția corporală realizată cu ajutorul bioimpedanţei electrice. Participanții au raportat comportamentul alimentar, folosind un chestionar de frecvență alimentară semicantitativ, de 126 de itemi. Rezultatele au fost clasificate astfel: dulciuri concentrate, grăsimi, carne, fructe și legume, cereale și produse lactate. Rezultate. Piramida alimentară nu diferă semnificativ statistic la cele 2 grupuri studiate. Ȋnsă, la pacienţii de sex masculin, există corelaţii semnificative statistic ȋntre consumul de grăsimi şi greutate (r = 0,198, p = 0,042) şi cantitatea de apă corporală (r = 0,209, p = 0,044), iar consumul de carne se corelează cu greutatea (r = 0,249, p = 0,010), circumferinţa abdominală (r = 0,258, p = 0,008) şi indicele talie-ȋnălţime (r = 0,193, p = 0,048). La pacienţii de sex feminin, nu există corelaţii semnificative ȋntre grupurile alimentare studiate şi parametrii auxologici. Concluzii. Rezultatele subliniază importanţa unui comportament alimentar corespunzător, acesta având un impact major ȋn apariţia obezităţii. Ȋn studiul nostru, există corelaţii ȋntre consumul de grăsimi şi carne şi markeri ai adipozităţii la sexul masculin. Studii suplimentare prospective sunt necesare pentru a identifica influenţa diferitelor categorii alimentare asupra compoziţiei corporale şi obezităţii centrale la populaţia pediatrică.