IMPLICAȚII ALE CRIZEI SANITARE ÎN RECONFIGURAREA CENTRELOR DE PUTERE

Încă din antichitate, puterea și metamorfozele centrelor de putere capabile de expansiune și influență, s-au dovedit a fi cele mai de interes teme de cercetare științifică. Apariția de noi centre de putere, precum și diluarea autorității unor entități deja existente, au produs dezbateri în ceea ce privește oportunitățile și vulnerabilitățile apărute. Recent, am observat cum pandemia COVID-19 s-a transformat dintr-o criză sanitară într-una economică și/sau politică, care apoi a evoluat și se conturează a deveni o criză de securitate. Implicațiile pandemiei cauzate de SARS-CoV-2 sunt cuprinse într-un spectru deosebit de larg de domenii și dimensiuni. Evident că domeniul medical a fost cel mai afectat și, cel mai probabil, va fi domeniul care va suferi cele mai de substanță schimbări postpandemie. Însă, pe lângă celelalte domenii care se dovedesc a fi serios afectate de pandemie (economic, politic, diplomatic și educațional), domeniul securității se pare că va înregistra modificări de substanță, atât în plan conceptual, cât și fizic. Evoluția relațiilor internaționale pe fondul crizei sanitare oferă indicii conform cărora echilibrul global din punct de vedere al securității a fost perturbat. Anterior pandemiei, centrele de putere, precum și raporturile lor de influență la nivel global, erau conturate și delimitate atât spațial, cât și ca intensitate. Analizele efectuate ofereau o mare acuitate și predictibilitate acțiunilor. În plină criză sanitară la nivel mondial, „centrul de greutate” al puterii globale tinde a-și modifica poziția din centrul continentului nord-american (SUA) spre centrul continentului asiatic (China).