Short considerations on glass beakers discovered in the Sântana de Mureş environment between the Carpathians and Pruth

De ceva vreme studiul recipientelor de sticlă se bucură de o atenţie sporită din partea cercetătorilor, aceste artefacte fiind supuse unor analize dintre cele mai diverse, ce tind să pună în lumină din ce în ce mai elocvent adevărata importanţă pe care anticii o acordau materialului vitric. Faptul că cercetările arheologice scot la iveală vase de sticlă specifice unor anumite ateliere sau zone de răspândire nuanţează în bună măsură cunoştinţele pe care le deţinem în legătură cu relaţiile comerciale şi de multe ori politice ale comunităţilor din teritoriul de la est de Carpaţi. Totodată, studierea morfologiei acestor piese, a decorului deosebit de variat – uneori dovadă al unui simţ estetic uimitor, decodifică nivelul remarcabil la care ajunsese acest meşteşug în antichitate, fără doar şi poate datorat şi cererii care exista în domeniu. Scopul acestui material a fost acela de a aduna şi interpreta, pe cât posibil exhaustiv, toate informaţiile asupra descoperirilor de pahare din sticlă, fortuite sau provenind din siturile arheologice cercetate pe teritoriul cuprins între Carpaţi şi Prut. Iniţiativa s–a dovedit a fi mult mai dificilă decât ne–am fi aşteptat. Informaţia, sintetizată în corpusul descoperirilor din partea finală, provine din studiile şi articolele publicate până acum şi prezintă numeroase lacune, iar situaţia are câteva explicaţii. Pe de o parte, multe din vasele de sticlă, îndeosebi acelea cu pereţi foarte subţiri, aflate uneori în stare de conservare mediocră chiar din momentul descoperirii, au fost fie numai amintite, fie menţionate în treacăt, cu detalii sumare sau doar prin ilustraţie, ceea ce, de cele mai multe ori, face imposibilă încadrarea lor tipologică şi cronologică. Nici anumite elemente morfologice ori relative la modul de realizare a recipientelor lucrate din material vitric n–au fost semnalate decât rareori cu date complete şi ilustraţie de bună calitate. De obicei lipsesc detaliile referitoare la contextul arheologic, tehnologia de lucru, caracteristicile materiei prime şi modul de realizare a ornamentelor. O datare foarte precisă a diverselor tipuri de artefacte de sticlă este destul de dificilă în stadiul actual de cercetare, întrucât nu dispunem încă nici de o cronologie bine pusă la punct pentru siturile în cadrul cărora au fost identificate. Dificultăţile sunt create aşadar şi de nesiguranţa ce se menţine în ceea ce priveşte încadrarea tipologică precisă a unora din recipiente, ca şi de contextul de descoperire destul de ne