O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc.
Gespeichert in:
| 1. Verfasser: | |
|---|---|
| Weitere Verfasser: | |
| Format: | Buch |
| Sprache: | Romanian |
| Veröffentlicht: |
Bucureşti
EVF
1997
|
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis Register // Personenregister |
| Tags: |
Tag hinzufügen
Keine Tags, Fügen Sie den ersten Tag hinzu!
|
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV043019576 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20170110 | ||
| 007 | t| | ||
| 008 | 151118s1997 xx a||| |||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9739120164 |9 973-9120-16-4 | ||
| 035 | |a (OCoLC)968348004 | ||
| 035 | |a (DE-599)GBV270953248 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 084 | |a 7,41 |2 ssgn | ||
| 100 | 1 | |a Dumitrescu, Vasile C. |e Verfasser |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc. |c Vasile C. Dumitrescu ; Selecţia textelor, îngrijirea ediţiei, indice de nume, cuvânt introductiv Victor Frunză |
| 264 | 1 | |a Bucureşti |b EVF |c 1997 | |
| 300 | |a XXXIII, 325 Seiten, 6 ungezählte Seiten Bildtafeln |b Illustrationen | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 650 | 0 | 7 | |a Migration |0 (DE-588)4120730-0 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Exil |0 (DE-588)4015959-0 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Politik |0 (DE-588)4046514-7 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 651 | 7 | |a Rumänien |0 (DE-588)4050939-4 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 653 | 4 | |a Geschichte | |
| 655 | 7 | |0 (DE-588)4143413-4 |a Aufsatzsammlung |2 gnd-content | |
| 655 | 7 | |0 (DE-588)4146609-3 |a Briefsammlung |2 gnd-content | |
| 655 | 7 | |0 (DE-588)4135952-5 |a Quelle |2 gnd-content | |
| 689 | 0 | 0 | |a Rumänien |0 (DE-588)4050939-4 |D g |
| 689 | 0 | 1 | |a Exil |0 (DE-588)4015959-0 |D s |
| 689 | 0 | 2 | |a Migration |0 (DE-588)4120730-0 |D s |
| 689 | 0 | 3 | |a Politik |0 (DE-588)4046514-7 |D s |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 700 | 1 | |a Frunză, Victor |d 1935-2007 |0 (DE-588)104349488X |4 edt | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=028444408&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=028444408&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Register // Personenregister |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 0904 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 909 |e 22/bsb |f 0904 |g 498 |
| 943 | 1 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-028444408 | |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1819696572281126912 |
|---|---|
| adam_text | CUPRINS
VICTOR FRUNZA, Vasile C. Dumitrescu sau exllul ca profesie V
PARTEA I
Emigratia románá 3
Scrisoare catre generalul Ion Gheorghe 8
Scrisoare 10
Scrisoare cátre generalul Ion Gheorghe 14
Decretul-Lege Nr. 576 18
Scrisoare adresatá lui Eftimie Gherman 22
Scrisoare adresatá generalului Nicolae Rádescu 25
Bro§urá-Scrisoare adresatá generalului Ion Gheorghe 27
Articol 38
Scrisoare 41
Emigrante románá 46
Viciu de fond! 48
Asociatia Prese! Libere a Europe! Céntrale §i de Est,
Balcanilor §i Tárilor Baltice ?n Germania 52
Grupele de asalt ale emigrantilor Tn München luptá pe viatá
§i pe moarte pentru eliberare 58
O invitatie oficialá la Belgrad 60
Dare de seamá asupra cálátoriei íntreprinse ?n Jugoslavia 61
Unde se aflá Fondul Nafional ? 65
Secretul cifrului 70
Scrisoare cátre George Popescu-Boto§ani 76
Scrisoare 88
Scrisoare cátre Barbu Niculescu 90
Scrisoare 97
Scrisoare cátre Mihail Fárcá§anu 99
Scrisoare cátre Mihail Fárcá§anu 106
Scrisoare 116
Cuvánt de ínceput 119
Florile ráului 121
Congresul tineretului federalist european 122
Scrisoare 123
Scrisoare adresatá lui Virgil lerunca 124
Scrisoare adresatá lui D.C. Amzár 125
Scrisoare adresatá lui D. Piturcá 126
i
Informarte de presá 134
Scrisoare cátre D. Picurea 134
Scrisoare cátre D. Piturcá 135
Scrisoare catre H. Scheiner 138
Scrisoare 138
Corespondentá Vasile C. Dumitrescu - Pamfil §eicaru 141
Scrisoare adresatá iui Andrei Nicola 148
Scrisoare cátre generalul Ion Gheorghe 154
PARTEA A ll-A
ímprá§tia$¡! 161
Scrisoare cátre filozoful George Bálan 165
Scrisoare cátre Dr. Vasile lliescu 166
Scrisoare cátre Mihai Cárciog 180
Scrisoare cátre Noel Bernard, directorul Departamentului
románese al postului de radio Europa Liberé 181
Paul Goma. Un caz sau un simptom? 183
Ceau$escu, ceau§i§t¡, ceau§isme... 187
Uniré sau solidaritate? 191
Este Papa un disident? 197
Postul de radio Europa Libera 202
Scrisoare adresatá av. Nicolae Baciu 208
Nationalizarea stalinismuiui 217
Scrisoare adresatá av. Nicolae Baciu 220
Scrisoare adresatá av. Nicolae Baciu 227
Scrisoare cátre Constantin Mare§ 228
Presa liberé §i1ibertatea prese! (I) 231
Presa liberé §i libertatea presei (II) 237
Despre steriiitátile zilei 242
Scrisoare cátre arh. Dan Stoica 262
Scrisoare adresatá Iui Nicolae Lupan 264
Anexé 267
Indice de nume 285
Bayerische
Staatsbibliothek
München
O IST0RD2 A EXILULUI ROMANESC. INDICE DE NUMB 285
INDICE DE NUMB*
Alexandrescu, col.
Mernbru ln conducerea Asociatiei Romanilor Liberi din Germania (A.R.L.G.),
presedinte al Uniunii Combatantilor, organizatie a romanilor exilati,
participanti in cel de-al doilea räzboi mondial, creatä in anii cincizeci. 88,
93, 94, 112, 116, 117, 118, 123, 127
Amzar, D. C.
CI5 oct. 1906, Suseni - ....). Doctor in filozofie. Fost atasat de presa la
Legatia Romaniei din Berlin CI940). Dupa 23 august 1944 refuzä sä se
intoarca in tara, se Stabileste la München, ímpreuna cu gen. Ion Gheorghe
Cv.), ulterior la Wiesbaden. Tine cursuri de filozofie la Elly-Heuss-Schule
(Gymnasium für Jungen und Mädchen), Abengymnasium, Volkshochschule
CUniversitatea populará), tóate in Wiesbaden. Autor de lucräri in limba
germanä: 200 Jahre rumänische Ünabh ngikeit C O suta de ani de
independentä a Romaniei), Menschenbild und Gessellschaftsordnung, Das
Mass aller Dinge s.a. íntr-o Nota a Securitätii, datatä 17 sept. 1983, se
preciza cä “lucreazá pe linia spionajului american, aläturi de spionul Ion
Gheorghe, cäruia i-a fost si secretar”. CServiciul Román de Informatii,
Cartea Albä a Securitätii, Istorii literare si artística, 1969-1989, Editura
Presa Romaneascä, 1996, pag. 487). 8, 10, 125, 126, 151
Andronescu, Serben G.
CI924). Fost cercetätor la Institutul de lingvistieä din Bucure^ti, emigrat in
Franta (1969), apoi in Statele Unite (1970). Activitate de traducätor in
Romania (Kon Tiki de Thor Heyerdal, Moby Dick de Hermán Melville etc.).
Mernbru al Ordinului de Malta (Ordinul Sf. Ion de Ierusalim). La New York,
S.A. infiinteazä American Institute for Writing Research, 1974 (Institutul
American de cercetäri literare), avánd ca preocupare centralä editarea
*) a) Multumim §i pe aceastá cale domnului Constantin Mare^, pentru
consultadla acordatá in faza de completare a Indicelui;
b) Sunt incluse numai nume din universul politic románese;
c) Nefiind un dictionar, omisiunile unor nume reprezentative ale
exilului sunt posibile $i explicabile, prezente fiind numai acelea care se
regásesc in cuprinsul lucrárii. CV.F.)
286
Vasile C. Dumltrescu
publicatiei The New York Spectator, al carei confcinufc, in pofida unor eforturi
de elevatie care o dis tan tau de únele surate ale ei întru infiltrarea exUului,
prin tematicä si modul de tratare a tematicii abórdate, se suprapunea
perfect çi färä niel o diferenta de nuantä cu viziunea regtmului de dictaturä
de la Bucureçti, tn subiectele care îl obsedau (inclusiv cu diversiunile antise-
mita ceauçisfce). Dupä Revolutia din decembrie 1989, publicatia - ca çi Insti-
tutul1 - au disparut brusc si explicabil din peisajul diasporei romänesü. 213
Anton, Valentin, prof.
Presedinte al Asociatiei Svabilor din Banatul Románese, réfugiât! în
Germania (Landsmannschaft der Banater Schwaben aus Rumänien in
Deutschland). 106
Antonesco, Ion, mareçal
(2 iunie 1882, Pitesti - 1 iunie 1946, fortul Jilava). Studii militare, 1904-
1911. în 1913, seful biroului Operatü în statul major al Diviziei 1-a de
Cavalerie, în timpul campaniei din Bulgaria. Contributii la elaborarea planu-
lui “Bätäliei Bucurestiului din nov. 1916. Pana la 1.04.1918, sef al
operatiilor la Marele Cartier Generad al armatei romane. Participant la
campania din Ungaria, 1918-1919. Ataçat militar la Paris, Londra çi
BruxellSs (1922-1923). în fruntea celor mai importante institutii de
învatamânt militar ale tàrii (1926-1933). Functii de comanda a unor mari
unitàti ale armatei (1929-1938). Ministru al Apararii Nationale (1937-
1938,1940) si al Aerului si Marinei (1938). Dupa pierderea provinciilor
românesti, Basarabia si nordul Bucovinei (urmare a Pactului Hitler-Stalin)
si a Ardealului de nord (urmare a Dictatului de la Viena), este chemat de
Carol al n-lea la canna tàrii, având tifclul de conducator al statului, cu
functia de presedinte al Consililului de Ministri (4 sept. 1940). “Ostaçi, vâ
ordon, treceti Prutull”, sunt cuvintele prin care maresalul I. A. marca
intrarea României, în iunie 1941, aläturi de Germania national-socialista, în
ostilitatile contra U.R.S.S., cu scopul déclarât de ©liberare a provinciilor
istorice, rupte din trupul tàrii. Tratativele ulterioare ale emisarilor
partidelor istorice, efectúate cu çtirea sa, pentru s coate rea României din
aliantà, s-au soldat cu eçec. La 23 aug. 1944, este arestat de regele Mihai,
aefc prin care România rupe allanta ou Axa, trecând de partea aliatilor.
Predat prin partidul comunist sovieticilor, având statut de prizonier de
ràzboi, detinut fiind în închisoarea Liubeanka (aug. 1944 - mai 1946). în
mai 1946 este judecat, ca principal aeuzat în “Procesul marii trádari
nationale , condamnât la moarte çi exécutât. XIV, XXI, XXII, 4, 6, 19, 39,
41, 42, 43, 70, 71, 136, 145, 163, 191, 206, 216, 245, 248, 249, 25Ö, 276
Arsénié, O
Preçedinte al “Centrului sindical al ziariçtilor democrati refugiati din
O ISTOHTE A EXILULUI ROMAJSTESC. INDICE DE TOME 287
Romania”, director al Curierului románese, Primul jurnal publicat Tn Tárile
romane, Ja 6 aprilie 1829, de catre Ion Heliada-Rädulescu , serie noua,
apärand bilunar in limbile francesa, englezä si romana la Paris, începând
din 1953. Printre colaboratori se mimara Pamfil Seicara. 145
Assan, C. (A?)
Fost ministra liberal, membra al Consiliului National Román (formula a ET-a,
ian. 1951), reprezentând P.N. Liberal. 22, 43
Assi Hahn
95, 113, 117
Atanasiu, O.
Ministra interimar al Romániei la Berna, din oct. 1944 pana la 1 aug. 1945.
20
Badil, Nicolao
avocat, autorul cártii Yalta si crucificares Romania!, In versiune francezä -
L’Europe de l’Èst trahie et vendue, aparata si in limba romana dupa 1989.
208, 210, 211, 213, 220, 221, 227, 229, 257, 259, 261
Badu, Stefan
(1918, Braçov - 1992? Honolulu), poet, memorialist, editor. A débutât ca
poet cu Poemele poetului tañar (facând parte din Generatia de aur * eu
Traian Lalescu, Mihai Niculescu, Alexandra Paleologu, Victor Popescu,
George Voinescu). Dupâ 1944 a lucrat la ziarul P.S.D. Libertatea. Se aläturä
lui C. Titel-Petrescu. în 1948 pàràseçte tara împreunà eu sotia sa, poeta
Mira Simian, fiica a unui mare bogâtaç din Râmnicu-Vàlcea. Se stabileste în
Honolulu, Hawaii (SUA). Fondeaza Male, scrisoare internationals de poezie.
A continuât sä serie în romanä, dar a scris çi în spaniolà si portughezä.
Bibliografie: Búcaros te-Es tacao Norte, Ed. O Cruzeiro, Rio de Janeiro, 1959;
Aron Cotrus, omul si poetul, Revista Scriitorilor Romani, München, 1964;
Franctiror eu termen redus, Mele, Honolulu, 1968; Sub Tâmpa in Honolulu,
1973 (Editie nepusà în coinert); Cälätorii, Colectia Start , Madrid, 1974.
Praful de pe toba (1918-1946), Meie, Honolulu, 1980 (542 pag.), Micro-
portrete, Meie, Honolulu, 1984, Poemele poetului singur (f.a.). 236, 254
Bädaräu,
ímpreuná cu Eftimie Gherman reprezintä P.S.D.I. în exil. 43
Balan, George /
(1929), filozof. Cunoscut în special ca muzicolog, a spart limítele
domeniului. Cärtile, articolele, conferintele radiofónica, reprezentând o inter-
288
Vasile C. Dumitrescu
pretare spiritual^, absolut noua a muzicii, i-au créât o popularitate de
exceptie. Conflictul sau cu regimul comunist s-a purtat ín sfera de dincolo de
practica politicá. G.B. paras eç te tara C1977) si se stabileste la început Ín
Germania, unde întemeiaza un centru de cercetare spiritualá a muzicii,
Brucknerianxim , démunit ulterior Musicosophia , domeniu nou de medi-
tatie transcendentaPmuzicalà. In jurul sàu s-a constituit o întreagâ miscare
muzical-spirituala, eu centre ín toata Europa occidentals. Organizarea si
stilul de via ta al aderentilor miscârii Musicosophia preiau elemente din
viata monahalà ortodoxa, G.B. având printre adepti un statut amlntind în
ace las i timp de cel al unui patriarh si al unui gouru. Bibliografía Cîn afar a
titlurilor despre universul muzicii): Conferinte la radio Europa libera Cîn
Actualitatea Româneascà , 1977), Nebanuituî Eminescu (1984), I.D.V.,
München. 165
Bâlanescu, St.
Cercul Democrat al Românilor din Germania, Offenbach M. 255, 256
Barlmlescu, Bada
Scriitor, München, în anii optzeci - redactor la publicatia Sàptâmâna
Muncheneza. 231, 237, 239
Bârlea, Octavian, monseniorul
(5 mai 1913, Mogo £-Alba). Studii la BlaJ si la Roma, dr. în stiinte orientare
(al Institutului Pontifical de Stiinte Orientale din Roma, 1945). De la aceeasi
data, membru al Misiunii Vaticanului pentru refugiatii în Germania, interior
si în Austria. între 1947-1952, reprezentant al Misiunii Catolice Romane din
Paris (38, rue Ribéra). Din 1952, seful Misiunii romanesti a Vaticanului în
Germania. Directorul sectiei românesti a postului de radio Vatican (1968-
1973). Ultimii ani ai deceniului al IX-lea, activitatea ecuménica a msgr. O.B.
s-a concentrât asupra unitatii grupurilor confesionale românesti din exil sub
sceptrul Sf. Scaun de la Roma. Autor al lucràrii De confessione Orthodoxa
Petri Mohilae ( Confesiunea Ortodoxa a lui Petru Movilà ), Metropolis
Bisericii Romane Unite proclamatà în 1855 la BlqJ (editie bilingvà, româno-
germanâ), Perspective nr. 37-38, iulie-dec. 1987 (419 pg.). Ca editor al
reviste! Perspective (München), s-a ocupat în numeroase studii çi articole de
istoricul Bisericii Române Unite, precum çi de prigoana la care aceasta a
fost supusâ sub regimul comunist, începând din 1948. Se remarcà tonul
blând çi iertàtor al acestor texte. 123,150
Berlndei, UUmea
258
t) ISTORTE A EXTLULUI ROMANESC. INDICE DE NUME 289
Bernard, Noel (Bercovici)
(1925, Bucurestí - 1981, München). Ziarisfc, Liceul Luteran din Bueuresti, in
1937 emigreaza Impreuna cu párintii sai ín Palestina, in 1939 se stabileste
la Londra, unde isi face studiile. In 1944, crainic pentru emisiunile
romane?ti BBfc, redactor la sectia románá a Europei Libere, de la Infiintarea
acestui post de radio (1951), ulterior director (intre 1953-1958). Dupá o
íntrerupere - perioadá in care directori au fost, rnai intai, prof. Ghitá
Ionescu, apoi Preda Bunescu - reia conducerea postului (1966). Editorialele
sale de un nivel publicistic remarcabil, pe teme stringente, limba romana
vorbita impecabil, in pofida faptului cá párásise tara la o vársta fragedá,
política emisiunilor acestui post, succesul sáu la as culta toril din Romanía,
unde avea o audienta de mase, 1-au plasat In rándul adversarilor declarati ai
regimului comunist in general, ai dictatura lui N. Ceausescu, in special.
Devine tinta unei campanil violente, atát in interior, cát si In paginile
organelor de infiltrare a exilului (in special in Stindarúul, München,
Dreptatea, New York etc.) si care nu a Incetat decát cánd a murit, in
conditii neelucidate pana astazi. Au existat speculatii (v. si lucrarea lui M.
Pacepa Orizonturi rosii ) cá ar fi fost iradiat de Securitate la ordinul lui
Ceausescu. Bibliografie: Aici e Europa Libera, volum postum («J.D.V.,
München 1983). VI, 181, 203
Boeru, Traían
Inginer. ín perioada guvemarii legionare, director la Institutul National al
Cooperatiei, asasinul lui N. Iorga, in noaptea de 27/28 nov. 1940 (aflat in
fruntea grupului compus din Stefan Cojocaru, Ion furcan, Traían Iorga, Otto
Schweninger, Tudor Dacu, Stefan Iacobuta si Ion Atanasiu), nedeferiti
justitiei. Dupa rebeliunea legionará din ian. 1941, B.T. s-a refugiat in Ger-
mania. Stabilit la München, unde a fost ferit de ráspundere penalá. A murit
la München, la un azil de bátráni, la 76 de ani (19 sept. 1984). 25, 26
Bolla, Homilías
Fruntas P.N.T- in exil. 116
Bordea,
(probabil, acelasi cu Pordea, GJL v.) 84,86, 88, 121, 232
Boutmy de Katzmami, VLadimir
Fost detinut politic, trecut prin multe inchisori clin tara. Emigrat in Franta,
unde Isi castiga existenta ca muncitor. Moaré la Paris. 259, 260
Brafoveanu, 6h.
Economist, unul din fondatorii Sindicatului Libar al Oamenilor Muncii din
Romania - SLOMR - (impreuna cu dr. Caná, Gh. Calclu-Dumitreasa s.a.), In
290
Vasile G. Dumitrescu
1979, cu un program dis ident, antidictatorial. A fost arestat împreuna cu
ceilalti initiator!, la presiune international^ fiínd libérât. A emigrafc în S.U.A.
199
Brädescu, Faust
Fruntas legionar. 250
Brätianu, Gheorghe
C3 febr. 1898 - 23 apr. 1953). Istoric, om politic. Ofiter de rezervä în
Rázboiul pentru íntregirea neamului, profesor universitär la Iasi (1923),
apoi la Bucuresti (1940). Doctoratul la Sorbona (1929), decan al Facultätii
de filozofie si ¿tere, directorul Institutului de Istorie Universalá UN. Iorga”
din Bucuresti, membru al Academiei Romane (1942). Cariera sa política
este de asemenea remarcabilá: membru al P.N.L., iar din 1930 pana în
1938, cánd se instituie dictatura carlistá, seful unui partid liberal propriu
(P.N.L. - disidenta “georgistä”). Deputat în Parlament: 1927, 1928, 1931 -
1932, 1933-1937. Participà pe frontul de est în campanillo din 1941
(pentru eliberarea Basarabiei), pe frontul de la Odessa si din Crimeea
(1942). Dupä 23 august 1944 inträ în conflict cu regimul comunist çi cu cel
de ocupatie, criticând direct faptul cá Rusia sovieticä “a trecut prin eriza
ínceputurilor revolutiei, pentru ca sä se íntindá din nou dincolo de
* front i erele vechi ale imperiului taris tw. (Reprodus dupä Scânteia, anul I, nr.
3, 23 sept 1944, p. 1, citât de Aurel Pentelescu, în comunicarea Qheorghe I
Brätianu, un istoric mártir în rezistenta anticomunistä din România,, în
“Analele Sighet 2”, Instaurares comunismului între rezistentä çi represiune,
Fundatia Academia Civicä, 1955, pag. 193). Este violent atacat de organul
P.C.R. Scânteia. Arestat çi întemnitat la închisoarea detinutilor politici din
Sighet, la 7/8 mai 1950, färä judecatá çi condamnare, este “exterminât în
conditii neelucidate încâ” (ibd. lucr. cit.). Gh. B. este autorul unor lucrâri de
referintâ, precum: Traditia istoricä despre în temeierea statalor românesti, O
enigmà çi un mîracol istoric: poporul román, Sfaùul domnesc çi Adunares
Stärilor în Principatole Române, Marea Neagrä. De la origini pänä la cuceri-
rea otomanâ (ultímele douä - publicate postum peste ho tare). 164, 189
Brätianu, Vintilä V., (Vintilicä)
(1914, Bucureçti - 1994, Bucureçti). Unicul fiu al lui Vintilä I.C.Brätianu,
fost prim minisfcru çi preçedinte al P.N.L., dupä Ionei Brätianu. La începutul
räzboiului, pe cánd studia politehnica la Zurrich, se în to arce în tarà çi se
prezinta ca voluntar în aviatia militará. Pilot de vánátoare, este doborât
într-o luptä aerianä, dar reuçeçte sä aterizeze cu avionul avariat çi neçtiind
în ce linii se aflä, s ta ascuns într-o zonà mlâçtinoasâ. Activ în Tineretul
National Liberal, inträ în activitatea clandestinä anticomunistä, condamnât
în contumacia la închisoare pe viatä, fuge în vest în 1946. Terminá studiile
O ISTOREE A EXELULUI ROMÂNESC. INDICE DE NUME 291
si lucreazá ca inginer în S.U.A. Dupa decembrie 1989 revine în tará, unde
militeazá pentru unificarea tendintelor liberale, în depliná colaborare cu C.
Coposu, de care îl leagâ o veche prietenie. Devine presedinte de partid, dar
în fata unor ambitii personale se re trago cu amârâciune. Este înmormântat
în cripta Bratienilor, la Florica. 43
Bucur, Ion, dr.
Membru în comitetul de conducere al TJniunii Combatantilor Romani (v.).
117, 137
Budlsteanu, Serban
Fiul fostului ministru legionar, Radu Budisteanu. Emigrât în Germania, azi
decedat. 229, 255
Busuioc, Nicolao
191, 193, 194, 195, 196
Caraghiaur, Engerí
Inginer consulting, rezident în Montréal, Québec, Canada, colaborator la
Stindardul (München), Europa si neamul románese (î.C. Dràgan), precum çi
la Dreptatea (New York), autor de versuri submediocre. 257
Caraion, Zou (Stelian Diaconescn)
(24 mai 1923, Rusavàt, Buzâu - 1987, Elvetia). Poet, ziarist, editor,
traducator. Debut în suplimentul literar al ziarului Curentul, Curentul
literar (1940). Redactor la Tirnpul (1942-1943), Ecoul (1943-1944), consi-
lier de presà (1945-1946) si redactor la Lumea în aceeasi perioadà, apoi la
editura Cartea Romaneascá11 (1948-1949). In 1947 editèazà Agora, revistà
intemationala de poezie -în cinci limbi. în 1948 (?) este arestat din motive
politice si condamnât la moarte. Pedeapsà comutata în închisoare pe viatà.
Este pus în libértate în 1964, eu prilejul amnistie! detinutilor politic!. îçi reia
activitatea literarà. Jumalul sàu intim, dupà care Marin Preda s-a inspirât
în crearea unui personaj din Cel mai iubit dintre pâmânteni, confiscat din
seiful autorulul dupà moartea sa súbita, declanseazà un nou conflict cu
regimui comunist. LC. este nevoit sa pàràseascà tara. Se stabile s te în 1981
la Lausanne, în Elvetia (1981). în exil editeazà cartea-pamflet Jnsectele
tovaràsului Hitler, JDV, München (1982) si revísta de poezie Don Quichotte.
Cu putin timp înainte de disparitia sa, publica din nou în Curentul lui P.
Seicaru (éditât de Vasile C. Dumitrescu) si tôt în pagina Curentul literar ,
prezenta s alu ta ta de Ion Negoitescu la micro fonul Europe: Libere. Ultimul
sàu volum a fost L am - Stram - Grami té, poèmes, Les Editions Jean-Marie
Bouchain, Lutry, Elvetia. Bibliografía sa cuprinde o lista enormà de titluri:
poezie, eseuri, traduceri, literaturà pentru copii. VIH, IX, 229, 246
292
Vasile C. Dumitrescu
Caranfil,
17, 71, 268, 269, 270, 271, 272
Cârdog, Mthai
Avocat, doctor în Drept. în timpul ràzboiului, atasat comercial la Roma,
dupa actul de la 23 august 1944, internat de germani. întors la Bucureçti, a
lucrat la Ministerial Economiei Nationale Cgirat de Gh. Gheorghiu-Dej),
directia Acordurilor Comerciale (care aplica Acordul de armistitiu, impus
târii no astre de Kremlin, respectiv politica de spoliera sovieticà a économie!
nationale). Suspectât si banuind cà ar putea sà fie ares ta t, fuga din tarà,
stabilindu-se la Londrà. O perioadâ, redactor la BBC, apoi intrâ în afaceri.
Dupâ 1989, înfiinteazâ in România una din cele mai importante tipografii,
dispunând de un grup de presà deoseblt de pu ternie. 180
Carp, Mlr cea
138,
Ceaucescu Nicolao
C26 ian. 1918 - 25 dec. 1989), secretar general al P.C.R. Cl 965-1989),
dictatorial înlaturat de la canna târii la 22 decembrie 1989, în unna
revolutiei populare, exécutât trei zile mai târziu printr-o parodie de procès,
împreunà eu consoarta sa, Elena Ceausescu, pentru crimele înfaptuite în cei
aproape 25 de ani, cât s-a autoaflat la putero. VI, XX, XXIV, XXVI, 161,
184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 195, 196, 197, 199, 203, 204, 212,
214, 219, 221, 223, 227, 238, 239, 257, 258
Ceraescu, Mihai
Membru în conducerea Asociatiei Românilor Liberi din Germania. 84, 88
Cernovodeaxm, San
Jurist çi istoric, elev al clasei spéciale a Marelui Voievod de Alba-Iulia,
viitorul rege Mihai I, cursantii filnd ale si pe criterii de merit. Doctor la
Sorbona, specialist în heraldicâ. Membru al P.N.L. Brâtlanu. Detinut politic
în douâ rânduri, executà mai multi ani de închisoare. 259
CMliaia, Pavel
(23 apr. 1922, Corabia, Romanati). Fac. de Ldtere, Bucuresti (1944). Scbite
çi cronicl la Sapta% Timpul, Seoul. în 1945, citindu-i piesa Via ta ascunsâ
(râmasâ în manuscris), Petru Comamescu îl prezintâ cititorilor în Universul
literar çi îi favorizeaza angajarea, ca impiegat, la Directia Generala a
Teatrelor. Premiul scriitorilor tineri pentru piesa La farméeul noptii
(1945), publicatâ de Editura Fundatiilor Regale. Blocada, roman (Bd.
Cultura Nationala). între 1948^1960, suferâ persecutii, fiind obligat sà-çi
O ISTORIE A EXILULUI ROMÂNESC. INDICE DE NTUME 293
castigo existenta ca zidar, caloriferist, figurant etc. Íntre 1960-1978 lucrea-
zá la Institutul de istoria artel (seetia medie vala.). în acest interval, serie 70
de studii de istoria culturii, adúnate în mare parte în volumele Din cetátile
de scaun ale Tárii Románesti (Ed. Academiei), De la Negru Voda la Neagoe
Basarab (Ed. Academiei), Reprezentári de oavaleri la Ínceputurile Renas terii
(Ed. “Eminescu”). Doctorat la Sorbonna, (1973), cu teza Les idées de
pérénnitó et de décomposition dans la sculpture médiévale occidentale
(director de tezâ - prof. Louis Grodecki). Azil politic în Germania In 1978. Se
s tab ileste la München. Publica în: Buletinul Institutului román din Freiburg,
Limite, Curentul, colaboreazà la radio Europa Libera. Publica ampia lucrare
Traditii rasaritene si influente occidentale în para Romaneases (Ed. Jon
Dumitru). Dupà revoluti© îi apar în tara o serie de lucrâri, pana atunci
prohibits. Vin, 231, 238, 246
Chiraoagâ, Platon, general
Comandant al Diviziei a IV-a, la Budapesta, s-a predat germanilor. Ministru
de ràzboi în Guvemul National Roman, organizat de legionari la Viena, spre
sfârsitul conflagratiei mondiale, aflat într-o oarecare opozitie cu Horia Sima.
Dupa ràzboi, ca multi alti combatant! de partea germanilor, a avut un stagiu
de lagar. Ulterior, a fost unul din sustinàtorii ideii printului Nicolae de a
înfiinta în exil o “Armatà nationalà* si pe care a încercat sa o organizeze.
Ace as ta urma sà fie compusà din douá divizii, constituite din germani
originar! din Romania. Colaboratorii sài cei mai apropiati în aceastà lucrare
au fost col. Alexandrescu çi maiorul Maftei. Din aceastà pricina, cercul
adeptilor g. P.C., în rândul ofiterilor romani din emigratie, a fost destul de
mare. P.C. a fost în exil prim presedinte de onoare al Uniunii Comba-
tantilor, organizatie a romànilor exilati în Germania, care au participât
activ la cel de-al doilea ràzboi mondial. P.C. este autorul lucràrii Istoria
politics çi militara a ràzboiului Romàniei contra Rusiei soviética (22 iunie
1941 - 23 august 1944X care s-a publicat în exil în doua editii succesive.
26, 106, 112, 113, 114, 117
Ciodilnà, Teodor
Berna. 121
Clime, Ion
Inginer, frun tas în miçcarea legionarà, reprezentantul partidului H To tul
pentru Tarà în Comité tul National Roman (formula N. Penescu). 164
Codreanu, Cornelia Zelea
(13 sept. 1899, Iaçi - 1938, Bue.), “Câpitanul miscàrii legionare, organiza-
tie extremistà de dreapta. Tatal sàu, prof. Ion Z. Codreanu fusese alàturi de
N. Iorga si A.C. Cuza, un fruntas al Partidului National Democrat si de mai
294
Vasile C. Dumitrescu
multe ori députât in pariament. In 1922, înfiinteaza la Iasi Asociatia
Studentilor Crestinl. Studii in drept la Berlin, apoi doctoratul în Franta, la
Grenoble CI 927). La 24 iunie 1927 întemeiazà la Iasi Le guinea
“Arhanghelul Mibail (împreunâ cu Ion Mota, Hie Gârneatâ, Corneliu
Georgescu si Radu Mironovici). Deputat de Neamt în Parlament (1931). Pact
electoral cu I. Maniu si Gh. Brätianu (25 nov. 1937). Publica manifestul
Pentru legionari (1936). Intrat în conflict eu cías a politicà a momentului,
C.Z.C. serie la 22 febr. 1938 o Scrisoare câtre Vaida Voievod. La 17 apr.
1938 (noaptea spre Duminica Floriilor), din ordinul regelui Carol al n-lea si
al presedintelui Consiliului de ministri, Armand Câline s eu, sunt arestate
tóate cápete mile legionare, în frun te eu C.Z.C. La 26 mai 1938, C.Z.C. este
condamnât la zece ani munca silnica Mpentru trädare”, dar ulterior exé-
cutât, împreunâ cu: Nicolae Constantinescu, Ion Caranica, Dora Belimace çi
înca alti zece legionari, în padurea Tâncabesti. Se afirma cä p re textul
executiei 1-a slujit organizarea de catre Horia Sima a atentatului terorist de
la Cluj, împotriva prof. Stefanescu-Goangä. XVII, XXVH, 28, 29, 40, 251
Com niciu, Horatiu
40
Comanescu,Vasile
Maior, Secretar general al Uniunii Comba tant ilor romani, organizatie a
romanilor exilati în Germania, care au participât activ la cel de-al doilea
räzboi mondial. 112, 117
Constantinescu, Leontin
(1912- 1981), profesor, savant, jurist comparatist . în serviciu diplomatic
la Lisabona din 1944 pana în 1948 (când la Ministerul de externe a fost
numità Ana Pauker). Rámas în occident, a functionat ca profesor de Drept
la Universitatea din Saarbrücken. Doctoratul la Paris, eu teza despre
Rezoîutia contractelor sinalagamaUce în dreptul german, sustinuta în fata
unui juriu prezidat de René Cassin (ulterior lauréat al Premiului Nobel
pentru pace), militant în Mis carea Federalista European^., “un deschizàtor
de drumuri în Dreptul european , “un merit care ïl aseazä în mod definitiv
în galeria marilor juristi, în primul rând, romani“ (Miiai Cismarescu). Pana
la sfârsitul vietii si-a pästrat statutul de ce tâte an román, cu pasaport de
réfugiât politic. 168
Constantinescu, Petre, Ing.
60
Coste, Brutos
(febr. 1910 - sept. 1984, New York). Diplomat de carierâ, în perioada ante-
O ISTOKEE A EXTLUXiUI ROMANESC. INDICE DE NUME 295
comunista, cu diverse functii la reprezentantele diplomático ale României la
Paris, tiondra, Washington, Lis abona. Dupâ ràmânerea sa în vest, stabüit la
New York. în exil, secretar al Comitétului de documentare al réfugiatilor
romani (condus de Grtgore Gafencu) pe lângâ Conferinta de pace de la Paris,
Secretar Generad ai Organizatiei Natiunilor Captive Europene CAssembly of
Captive European Nations - ACEN) (1954-1965), fondatorul organizatiei
Adevärul despre Romania . Profesor la Fairleigh Dickinson University
(SUA). 259, 269, 270, 271
Cretianu, Alexandra
Fost ambas ador al României în Turcia, stabilifc în S.U.A., Washington,
membru în Consiliul National Roman, gestionarul si administraterul
Fondului National de 6 milloane de Franci elvetieni, expediati în strainâtate
de maresalul Ion Antonescu, pentru sustinerea emigratiei românesti, dupâ
ocuparea tarii de catre sovietici, pe care nu 1-a mai restituit niciodata,
modalitatea de cheltuire al câruia nu a justificat-o fata de nici un for. Autor
al lucrârü Captive Romania. A Decade of Soviet Rule ( Romania captivä. Un
deceniu de ocupatie soviética ), New York, Prager, 1956. XIV, 12, 18, 19,
20, 21, 22, 23, 26, 49, 67, 68, 69, 70, 71, 163, 250, 269, 270, 271, 272,
273
Criban, Anton
Rep re z in ta F.N.T. m Co mite tul National Román, formula a doua (ian. 1951)
17
DavlUa, Carol (Citta)
Ministru plenipoten tiar al României în Statole Unite între 1929-1937,
membru de frun te al P.N.T. O data cu instaurarea dictaturü regale a lui
Carol al n-lea, ràmâne definitiv în S.U.A., unde îsi continuâ activitatea
política sub diverse forme. Se ocupa de emisiunüe radiofónico americana
destínate României. Sus t inäto r al cauzei aliatüor în cel de-al n-lea rázboi
mondial, C.D. a apàrat interesele românesti fata de pretentiile te ri to riale
asupra Transilvaniei, sustinute de edi to rul gazetei Az Ember, Ferenc
Gondor, din New York si de alti reprezentanti ai diasporei maghiare. A scris
(ca ras puns la un editorial din New York Times, aug. 1948), ca spre
dife renta de Grecia, elogia ta pentru nesupunerea ei la co munis m, critica
implícita la adresa natiunilor est-europene este injusta. într-adevàr, în
contrast cu Grecia, teritoriUe ace s tor tari au fost ocúpate de Arma ta
soviética, ca rezultat al împârtirii zoneior militare, decisa la Teheran . Desi,
în principiu, nu a aprobat impartirea zonelor de influente între xnarile
puteri, de la microfonul Vocü America el a cerut eu ins is tenta poporului
román sä suporte ocupatia soviética si sa nu se expuna . 44, 67, 68, 69,
82, 190, 191, 206, 207, 247, 248, 249, 250, 268, 270
296
Vasile G. Dumitrescu
Dimitriu, George (Gheorghe)
Radio Novi-Sad in and 50, seful grupului de emigrant! politici romani in
lugoslavia, repatriat fortat la 27 august 1955. 63, 137
Dimitirlo, Paul
(in alte texte, Dumitriu). Dr. in Drept, licantiat in filozofie, avocat. In 1946-
1947, publica in ziarul Liberalul, oficiosul partidulul din care fácea parte,
numeroase articole politico-satirice, semnate Polyb, deosebit de gústate de
cititori. Condamnat politic, este detinut tlmp de 9 ani. Dupa 1964 lucreazá
ca profesor, specializat in viitorologie. Efectueaza in aceasta calitate nume-
roase calatorii in stráinátate. Emigreazá in Franta, unde se ocupá, íntre
áltele, de problems de succesiune ale románllor emigrati. Se pronunta des
impotriva regelui Mihai I a vechilor institutii románe^ti, f cándu-$i publi-
có admiratia pentru regele Carol al H-lea. Publicá: Comentara asupra amur-
gului unei civilizapa (in 1. francezá), Exercitii de memoriey 2 vol., ambele
reedítate in tará dupá. 1989, Paradoxuri politice (editatá la Bucure^ti). Sím-
pa tizan t al regimului liles cu, al luí Radu Cámpeanu si al lui Paul Iamb riño.
259, 261
linca, George
(27 nov. 1905 - 1986, New York), fiul lui I.G.Duca (v.) si al Alexandrine!,
printesa Moruzí, diplomat de carierá, actor de film. Faculta tea de drept la
Bucuresti. A indeplinit misiuni diplomatice in diverse tari, ultima fiind la
Stockholm, Suedia, din 1943, initial consider, apoi ministru plenipotentiar.
ín aceasta din urmá calitate, are contacte cu reprezentantii britanici,
americani si sovietici - respectiv cu ambasadoarea Kolontai - pentru iesirea
Romániei din razboi, fára rezultate.Ulterior, pana in august 1947, din
acela^i post diplomatic a colaborat cu organizatiile caritabile s candína ve
pentru trimiterea de ajutoare populatiei romanes ti infometate. Rechemat din
functie, odata cu preluarea Minis terului de externe de partidul comunist
(Ana Pauker), pleacá direct in S.U.A. La New-York, Impreuna cu fostul
ministru al Aviatiei, N. Caranfil, pune bazele organizatiei Romanian
Welfare, al cárei secretar general a fost, sustinutá din fondurile sale
personal©. Perioada care a urmat a fost de pasionante cariere la New
York, Tokio ?i ín California . Intre 1959-1961, din insárcinarea organizatiei
Free Europe, a reprezentat in Japonia Adunarea Natiunilor Captive. !n
aceastá perioadá a fost totodatá. profesor de Relatíi Internationale la
Universitatea din Tokio. íntre 1961-1975 este secretar al organizatiei
Federation of French Alliances. Din 1975 lucreazá. la Hoover Institution of
War, Revolution and Peace din Stanford, California. A tinut un Jumal, care
se intinde pe o perioada de 67 de ani, avánd 63 de volume, depuse la
Hoover Institution. Ele vor putea fie examínate dup 20 de ani de la moar-
tea auto rului. O parte din ele au vázufc insá lumina tiparului sub ingrytrea
O ISTORIE A EXTLIILUI ROMÂNESC. INDICE DE MJME 297
autorului ínsusi, sub titlul Crónica unui roman Tn veacul XX (4 w.), (ed.
Jon Dumitru, Müncben, 1985). G.D. s-a íngryit de editarea scrierilor tatalui
sáu, apárate sub titlul Amintiri politice, (3 w.), («Jon Dumitru - Verlag
1982), ale cárui Insemnari se aflá de asemenea in arbivele Institutului
Hoover (Hoover Institution of War, Revolution and Peace, Stanford,
California). 248, 249
Duca, I.G.
personalitate política din perioada interbelica. Se tragea dintr-o famille de
veche traditie, mama fiind o Ghiculeasá, sorá cu regina Natalia a Serbiei.
Tatál - ing. Gh. Duca, a organizat Cálle Ferate Romane (ulterior i s-a ridicat
un monument, care se aflá si astazi in fata Garii de Nord din capitalá).
Familiei sale apartinea celebra culá de la Máldaresti. Doctoratul la Paris.
Debute azá in viata publica cu articole de politicá extemá în Uni vers ul.
Director al Báncilor populare la 25 de ani, députât la 27, ministra la 34 de
ani. Talentat orator. Prim ministra in guvemul liberal de la inceputul anilor
treizeci. In aceasta calitate interzice “Garda de Fier” si ordona arestarea
principalilor ei conducátori, inclusiv pe C.Z.Codreanu (9-10 sept. 1933).
Drept riposta, la 29 dec. 1933, legionarii Î1 asasineaza, impuscandu-1 pe
peronul gárii Sinaia (primul ministra venea de la Peles, unde se întâlnise cu
re ge le çi pleca cu trenul spre Bucureçti, fará nici o garda de corp). 188
Dumitrescu, Vasile C.
82, 83, 85, 96, 97, 99, 122, 134, 137, 141, 144, 157, 169, 186, 215, 227,
228, 232, 233, 234, 238, 239, 240, 246, 253, 254, 261, 263
Dumitru, Ion («Jon)
la origine, navigator. Stabilit in Germania, la München, din 1961. Salariat
la Radio “Europa libera”, este fondatorul editurii care-i poartá numele («Jon
Dumitra Verlag), una din cele mai prolific© din exil, cu aparitii editorials
notabile. Unul din fondatorii cenaclului literar Apozitia si editor al revistei
liter are cu acelas i titlu. A éditât Saptomána Müncheneza, gaze ta cu carácter
preponderant cultural. El ínsusi autor, a publicat volumul de versuri Flori in
furt uná si lucrarea Forme de etnocid în URSS, un plan sis tema tic de
rusificare farpa tá a Basarabíei si Buco vinel de nord. Secretar al societátii
Fondul de ajutor al romanilor din Germania , initiât de el in anii 80. 256
Dragan, Iosif Constantin
215, 221, 239, 257
miado, Mir cea
(9 martie 1907, Bucureçti - 22 aprilie 1986, Chicago). Prozator, istoric al
religiilor de faima international, filozof, indusolog, M.E. a ocupat in tiñere-
298
Vasile C. Dumitrescu
te functii universitäre. A traversât sí o experienta legionara, episod în
¿enere oeultat de exegefcii sai. A fost atasat cultural al Romaniei la Londra si
Lisabona Cl940-1945), având deja pânà la ràmânerea sa definitivà în vest,
o ampîà activifcate de publicist, nuvelist si romancier. Dupà 1945 ocupà o
fune tie univers ítara la Paris, iar din 1956, o catedrà la Univers itatea din
Chicago, unde devine Cdin 1962) distinguished service profesor. Bibliografie.
Perioada romaneasca Cselectiv): Isabel si apele diavolului Croman de debut),
Maitreyi Croman), Domnisoara Cristina, Sarpele, Nun ta în cer. Proza sa de
exil este scrisâ în limba romana: La tigänci 0963), Strada Mântuleasa
Cl968), în curte la Dionis Cl968), Noaptea de Sànziene, apàruta mai întâi în
traducere franceza, în 1955, apoi în romaneste, în 1971. Numéroaseîe sale
studii de hinduistica si de istorie a religiilor sunt edítate si traduse în
numero ase limbi s traîne de pe întregul mapamond. Academia romano-
americana a onorat memoria marelui scriitor si istorie al religiilor,
organizând la Paris, în 1987, la Univers itatea Sorbôna, o sesiune, care i-a
fost consaerata în exclusivitate çi care s-a bucurat de o larga participare a
românilor din diaspora, preum si a unor oameni de culturà stráini. 234
RmIlian, I.,V.
Cl906 - 1985, München). Membru al partídului Liga Apàràrii Nationale
Crestine , al lui A.C. Cuza, ulterior presedinte pe viata al partidului
Svástica de foc , întemeiata de el în Romania, care a servit ca model
Gárzii de fier CClaus Charlé, Die eiserne Garde, München, 1940, p. 12).
Participà la ràzboi pe frontul de est, iar la 23 august 1944, încalcând ordi-
nul regal, trece de partea annatei germane. Réfugiât în Austria, editeazà
gaze ta Stindardul (tipàrita la Innsbruck, primul numar la 15 aug. 1953,
ulterior, în Germania, pana la moartea sa). I.V.E. este citât ca agent al
Directiei de Informatii Externe - DIE - al Securitatii romane Ccf. Roy Q.
Minton, Scrisoare datatà 22 febr. 1980, în Board for International Broad-
casting, 1030 Fifteenth Street, N,W. Washington D.C. 20005 - 202/254 -
8040, preluatà de Jacob Popper în Pe ring eu Bugen Barbu, EVF 1991, pg.
116). Stindardul a reprezentat în exil principalul organ de calomniere a disi-
den tilo r ojunçi în vest, de asemenea îndreptat împotriva postului de radio
Europa Liberà, a directorilor si redactorilor ace s tula, Noel Bernard, Emil
Georgescu, Vlad Georgescu etc. CwCine est! dumneata, domnule Emil Georges-
cu?” de “Radu Ciuperceanu”, Stindardul, anuí XXVIH, nr. 141/142, nov.
1980). Sub semnatura sa, Maniu si Bràtianu erau “doi cretini”, “doi bonzi
senili”, “cele doua capuse “ democratice ”, “douà canalii” si ca Maniu si-a dat
în închisoare “binemeritatul sfârsit” CIbd. pg. 6). Stindardul si stilul
cultivât de aces ta în exil au constitué mode lui revis tei Romania mare,
edita ta în interiorul tarii dupa 1989. I.V.E. este çi autorul cartii Cavalerii
apocalipsului, continând amintiri din ràzboi, tradusâ în germana CDer
phantastische Ritt, K.W. Schütz KG Verlag, OlendorO si în franceza. XVH,
89, 96, 121, 128, 230, 257
O ISTORIE A EXILULUI ROMÂNESC. INDICE DE NUME 299
Enescu, Mih ai Fotin
Piul fostului minist ru national-liberal, Fotin Enescu. Incepe cariera publicis-
tica la Viitoml, oficiosul liberal. Incurajat de I.G.Duca, devine magistrat,
apoi diplomat. îmbratiseaza legionarismul. E migrât în Spania, apoi în Ger-
mania (Freiburg, linde si moaré). Unul din susfcinatorii curentului antisimist,
militànd çi pentru transformarea miscárii într-un partid crestin-social.
Editorialist la Cuvantul Románese (Canada). 83, 93, 116, 121, 127, 135
Farcaçanu, Mihail
(1907 - 1987, New York). Avocat, scriitor, om politic. Presedinte al
Tineretului National-Liberal (1937-1946), editor al ziarului Viitorul (Bucu-
resti), oficios al P.N.L., din 1944 pana la suprimarea lui de catre Comísía
Alia ta de Control, de fapt, soviética, ín 1945. în martie 1945, alaturi de
Bujoiu, a organisât manifestari anticomuniste la Bucuresti. Cáutat de politie,
tráieste în clandestinitate. Fuge din tara în 1946, odata cu Vintila Bratianu,
cu un avion militar, pilotât de Mate i Gbica - Cantacuzino de la Caransebes,
la Bari (în Italia). Se stabileste în Franta, apoi în S.U.A., la New York. In
tara este condamnât in absen tía la munca silnicá pe viatá (1946). Membru
în Comité tul National Román (1949-1950), prese dintele Ligii Románilor
Liberi, cu sediul la New-York (1953-1960) si presedintele Consiliului
National Román. Publica: Scrisori catre tiñere tul roznan (1946), Monarhia
socíala si romanul Frúnzale nu mai sunt aceieasi (Ed. Cultura Nationalá),
semnat cu pseudonimul Vilará. Caracterizat de Securitatea regimului
comunist drept “un element de conducere a emigratiei romane contra-
re volutionare” (S.R.I., Cartea albä a Securitätii, V. m, 1995, pg. 232) 17,
23, 39, 43, 71, 89, 91, 92, 93, 98, 99, 106, i 16, 135, 272
“Fergln ,
redactor responsabil al Buletinului Asociatiei Elvetienilor din Románia
(1951), care apárea în romanes te la Zürich, cu o frec venta limara, apolitic,
cultural-literar. Colaborator la Patria. Activ în P.N.T. din exil, cali ta te ín
care face parte din delegatia care participa ín oct. 1956 la congresul
Internationalei Táránesti. Unul din bunii prieteni ai autorului acestui volum.
41, 43, 138,
de Fiers, Aleen, Réné
(27.07.1922, Carpin). Ziarist. Liceul si ScoaJa Militará la Paris, studii de
drept international, neíneheiate din cauza rázboiului. Dupá rázboi (terminât
cu gradul de locotenent) activ în armata americaná ca 2. Lieutenant ín
Austria. Din 1954, la dispozitia Departamentului de Stat al Statelor Unité, în
cadrul Consulatului general american de la Salzburg. íntre 1959-1987,
functionar al Departamentului de stat, lucránd ínsá la Radio Europa Liberá,
München, sectia Cercetári çi evaluári, activ ínsa la aeest post de radio páná
300
Vasile O. Dumitrescu
în 1990. A fost initia to mil filmului anticeauçist “Ultimul Cezar”, difuzat în
anii 80 la numeroase televiziuni occidentale. Until din cei mai apropiati
prieteni de exil al lui Pamfil Seicaru, pe care 1-a supranumit “bädia”. 167
Florescu, Vasile
81
Franasovici,
Ministrul Homâniei la Berna de îa 1 aug. 1945. 20, 21
FrauenfeofTer, Ewald, dr.
Purtâtor de cuvânt al Asociatiei Svabilor din Banatul Románese, réfugiât! în
Germania (Landsmannschaft der B ana ter Schwaben aus Rumanian in
Deutschland). 106
Frank, Nlcoleta
Ziarista si scrii toare. E migra tä în 1947, prin cäsätoria cu ziaristul franco-
luxemburghez Yves Prank. Corespondenta ziarului La Ubre Belgique din
1960, cotidian In care publica numeroase ártico le despre Romania si despre
opresiunea comunista a tarii. Apropia ta regelui Mihai si familiei regale,
publicä m volum consacrât loviturii de stat prin cara a fost instauratá
república populará”, volum rééditât si în Románia dupa 1989. Deviza N.F.
este: Omului liber îi trebuie mai mult curaj sä minta decât sä spunä
adevärul”. 265
Frunza, Victor
C8 iunie 1935, Dumitreçti, R. Särat) Scrii tor, editor, disident anticomunist.
Facultatea de Ziaristicä, profesor la facultatea omonimä de la Academia
“Stefan Gheorghiu”. Aflat la Paris, publicä prin agentia Reuter (aug.-sept.
1978) o S crise are deschisä criticä la adresa dictaturii personale a lui N.
Ceausescu çi în apararea principalelor drepturi çi libertati ale omului
C liberta tea presei, a libere! organizäri sindicale, a liberei circulatii a
oamenilor si a ideilor etc.), preluatä de o seamâ de ziare occidentale si
posturi de radio (inclusiv Europa Liberä), dupä care se reîntoarce în tara.
Anche tat, exclus din învâtamant, privat de dreptul de a munci çi ulterior
expulzat (aug. 1980). Obtine azü politic în Danemarca, stabilindu-se în or.
Aarhus, unde Infünteazä editura “Nord” (1982), devenitä ulterior EVP, în
care publicä pricipalele sale lucräri, în primul rând Istorla P.CA, (1984),
elaboratä în tarä, în anii çaptezeci, în mod clandestin. înfiinteazâ de
asemenea Aîergâtorul de la Marathon, revistä de studiere a fenomenului
comunist din România, din care au apárut patru numere (numerele 2, 3, 4
avánd 200, 314 çi respectiv, 322 pag.). Dupá 1989, revine ín patrie,
continuándu-si activitatea editorialá çi de scriitor. Bibliografie (selectivä):
O ISTORTE A EX3X.ULUI ROMANESC. INDICE DE NUME 301
Globul din stánga, versuri, E.P.L., 1908, (carte de debut), Pentru drepturile
omuiui In Románia, culegere de eseuri politice (“Nord”, Aarhus, 1982),
Istoria P.C.R. (v.I-II, “Nord”, Aarhus, 1984), Retrocronismul, eseu asupra
comunismului románese (in Curen tul, München, in serial, 1988-1989),
Marea Gara Nouá, tragieomedie in 3 acte, in Alergátorul de Ja Marathon, nr.
4 / 1988), Cát mai poate trai un cadavru politic? Texte de exil, EVP,
Bucuresti, 1990, Istoria stalinismului In Romania, Humanitas, 1990 (cartea
reprezinta editia a n-a a Istoriei P.C.R.}, Turma sau román ul une i viz i te de
lucru, EVF, 1992, Revolutia ímpuscatá sau P.C.R. dupa 22 decembrie 1989;
EVE, 1984. IX, XXXI, 193, 199, 201, 208, 209, 210, 212, 213, 214, 218,
210, 217, 220, 221, 230, 238, 241, 240, 255, 250, 201, 202, 205
Fuclis, doxnnul
German originar din Románia, organizational unei scoli pentru copiii exilati-
lor, la München, 1a inceputul anilor 60, pentru invátarea limbii romane,
dansurilor fi obiceiurilor románe^ti . 151, 152, 153, 154, 155
Gafencu, Grigore
(30 ian. 1892, Buc.- 30 ian. 1957, Paris) Cavaler al ordinului Mihai
Vite azul, pentru participarea in Rázboiul de íntregire a neamului, 1914-
1910. La inceputul carierei sale - functional de banca, apoi ziarist, dir^ánd
publicatia Románia, de unde a trecut la Minis te rul afacerilor externe.
Ministru al afacerilor externe, ambas ador la Moscova. Expatriat in 1941, in
Elvetia, apoi in S.U.A* Este numit de §efií color trei partido din opozitia din
tará, in fruntea delegatiei neoficiale a Romaniei, constituid in stráinátate,
care a apárat interesóle national©, printr-un Memoriu, la Conferinta de pace
de la Paris, text aspru criticat de Pamfil Seicaru. Autor al cártii
Préliminaires de la guerre á VEst (Preliminarille razboiului din est), 1944. A
tinut un important Jumal politic, care dupá moartea sa a fost vándut de
familie regimului de la Bucuresti, din care fragmente bine cenzurate s-au
publicat In revista Magazin is torio, y, 17, 48, 71, 77, 78, 81, 82, 83, 91,
93, 250, 268, 2$9, 272
Gáraeafá, Die
(20 iulie 1898, Mamomita - 28 mai 1971, Erding, Germania). Unul din cei
cinc i fondatori ai mis car ii legionare, In exil fácand parte din Forul
Iegionar” anti-Síma. 40, 94, 135, 139, 140
Georgescu, Vlad
(1938-1988, New York). Istoric, disident. Aflat in tara, a lucrat la Muzeul
romano-rus, sub conduce rea printului ro?u , Scarlat Calimachi. Serie
Program ul migeárii disidente din Románia (1977), dupá care, intrat in
conflict cu reglmul de dictatura, se exileaza in SITA. Profesor la Columbia
302
Vasile G. Dumitrescu
University din New York, i-a urmafc lui Noel Bernard Mihal Cismärescu
CRadu Go run) la Directia emisiunilor romanesti a postuiui de radio Europa
Diberä. Imbolnavirea sa subita in conditii neelucidate, cauzä a mortii sale,
continua seria deceselor misterioase ale directorilor redactiei romanesti ai
postuiui de radio respectiv, in perioada dictaturii lui N. Ceau^escu.
Bibliografie: Politicä si Istorie, Cazul comunistilor romäni, eseu scris In tarä,
Istoria Romänilor de Ja. origini p£nä in zilele noastre, CAcademia Romano-
Americanä de Stilnte si Arte, ARA, vol.IV), 1984, Istoria ideilor politico
romänepti, (vol. I, pänä la 1978), The Legacy of dinastic Socialism. 199,
201, 220, 230, 255, 256
Gheorghe, Ion,
CI893, Pitesti - 1985, München), general. Studii: Acad. Militarä din Metz si
Scoala de Räzboi din Potsdam. In 1913, participä la campania din Bulgaria
cu gradul de cäpitan, la Räzboiul de reintregire a neamului din 1914-
1916. Absolvä $coala de Räzboi in Germania (Preussische Kriegsakademie).
Profesor la Scoala de Räzboi. Ata^at militar la Ankara (1935-1938). ln
1940, este numit atasat militar la Berlin, iar In 1943, I. Antonescu n
nume^te ministru al Romäniei In aceea?i capitalä. Cariera sa militarä ?i
diplomaticä ia sfär^it In 1944. Rämas In emigratie, gen. I. Gh. editeazä
prima publicatie romäneascä, Rezistenta, urmatä de ziarul Patria. Este
autorul a douä cärti, publicate In limba germanä: Rumäniens Weg zum
Satellitenstaat ( Drumul Romäniei ca tarä satelitä ) ?i Die Enkel des Onkel
Sam (NNepotul Unchiului Sam ). Impreunä cu o mänä de colaboratori si
prieteni Infiinteazä “Asociatia Romänilor Liberi din Germania”, afiliatä
Ligii Romänilor Liberi, intemeiatä In Statele Unite de generalul Nicolae
Rädescu. Nepregatit pentru activitatea politicä, a aplicat aceleasi metode ca
In profesia militarä, fapt pentru care a fost abandonat de cei mal valorosi
colaboratori, inclusiv de Vasile C. Dumitrescu. XII, XXV, 8, 11, 12, 14, 26,
27, 40, 48, 60, 61, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 89, 91, 92, 93,
94, 96, 97, 98, 99, lOO, 102, 103, 111, 114, 116, 118, 121, 123, 127,
135, 144, 145, 146, 147, 152, 153, 154, 232, 233
Gherman, Bftimie
Unul din apropia^ii lui Constantin-Titel Petrescu, Uder al Partidului Social-
Democrat, apoi al aceleia$i formatii, purtänd titulatura si de Independent.
Dupä tentativa comunistä de Inghitire a P.S.D. din Romania, cänd social-
democratii care s-au Impotrivit comunizärii au Inceput a fi tratati ca
du$mani de clasä., E.G. pleacä In exil. Stabilit la Paris, editeazä Romänia
muncitoare (Franta) 22, 43, 124, 125
Ghilezan,
43,
O ISTORIE A EX3LULUI ROMÂNESC. INDICE DE NTJME 303
G hinca, Ion
Preçedintele Asociatiei exilatilor politici ín lugo sla via, ín añil 50. 63
Goldner, A.
Cercul Democrat al Romanilor din Germania, Offenbach M., autorul une i
lucräri asupra contributiei Partidului Social-Democrat din Transüvania la
marea Uniré de la 1918, ramasä în manuscris. 255
Goma, Paul
Çn. 1935, Mana, Bas arabia). Scriitor, disident anticomunist. Student fiind,
Ín 1956, este arestat si condamnât la doi ani de ínchisoare si cinci ani de
domiciliu fortat, pentru participare la miscarile studentesti Cconcomitente cu
révolta din Úngarla). Ín 1977, adera la Charta 77 din Gehoslo vacia,
printr-o Scrisoare, semnata de circa 200 de persoane, cunoscutá si sub
numele de Miscarea pentru drepturile omului“. O noua ares tare. Eliberat
ín urina une i campanil sus t imite de Europa Libera, expulzat ín vest.
Domiciliât la Paris. Dupa 1989 nu a vizitat Romanía, desi i s-au publicat ín
tará numeroase cärti. Bibliografie: Gherla (Gallimard, 1976), Le tremble-
ment des hommes (“Cutremurul oamenilor ), Le Seuil, 1979, Les chiens de
mort ( Cáinü mortii ). Hachette, 1983, Le CaJidor (“Calidorul ), Albin
Michel, 1987, *Patimile dupa Pitesti“, L art de Ja fugue (“Arta refugii ),
Julliard, 1990, dur nal, Nemira, 1997. Din Paris, si-a anuntat ín presa
candidatura la alegerile prezidentiale din 1996, fâcând public si un
program, färä insä sä fi candidat in realitate. VE, XXVII, 28, 182, 184,
185, 186, 199, 201, 220, 230, 245, 255, 256, 258, 259, 260, 261, 262
Grosa, Petra
Primul ministru al guvemului comunist, instaurât do sovietici (prin A. I.
Vâ^inski), la 6 martie 1945. XI, XH, XHI, 40, 67, 190
Guia,
œembru în redactia romaneascâ la Radio Belgrad, 1953. 63
Hartl, Hans
Ziarist, german originar din Románia. Emigrât ín Austria (1949), apoi
stabilit ín Germania. Membru în comitetul prezidential al Landsmannschaft-
ului sasilor transilvaneni (v.), redactor sef al ziarului Der Südostdeutscher;
organ ai Landsmannschaft-urilor germanilor originari din întreaga Europa
centrais çi de est. 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106
Herescru, Xftcolae, prof. unlv.
16
304
Vasile G. Dumitrescu
Hoffmann,
96
la sin ski, Vasile
(1892, Burla, Rädäuti - 1978, Madrid). Unul din conducätorü “Gärzii de
Fiar” si ministru in guvemul legionar (1940-1941), titularul Ministerului
muncii, sänätätii si asigurärilor sociale. Dupa “rebeliunea” din 21 ian. 1941,
pleaca ln Germania. Internat la Dachau si eliberat la 23 august 1944.
Ulterior a devenit membru in “guvemul national” de exil de la Viena. in
conflictul interlegionar s-a aflat ln grupul Horia Sima. In aceasta cali täte a
edifcat gazéta Ubertatea. 94
Ierunca, Virgil
Critic literar, eseist, editor. Imediat dupä räzboi a semnat In presa de stanga
(inclusiv in Scanteia, articole privind cultura francezä). Plecat cu o bursä in
Franta, unde a ramas definitiv. Reprezentant, alaturi de Vasile C. Dumitres-
cu la Congresul Tineretului Federalist European, Düsseldorf, 22-30 mai
1955. ln anii 70-80, realiza to ml unor emisiuni de cultura la radio Europa
Libera (Povestea vorbei, precum si de comentarii). ln diferite perioade
editeazä revístele de cultura: Cadete de dor, Uralte si Ethos. Colaboreazä la
numero ase alte publicatii de exil: Revista Pundatiilor Regale, Fünpa Romä-
neasoä, Romania, Romanul, Cuvantul in axil, Pródromos, Romania Mund-
toare ( “Revista sodada si política a sindicalistilor in exzT), editata de Eftimie
Gherman) etc. Bibliografie: Románeste, Pites ti (1981), reedítate si In tara
dupa 1989, Dimpotriva! (Humanitas, 1984). 122, 124
Iliescu, Vasile, dr. med. (Vasile Stelian)
(16 iunie 1925, com. «Jegälia - Ialomita). Fiu de preot. Urmeazä liceul la
Bucuresti (“August Treboniu-Laurian si “Mate i Basarab“), apoi la
Cälärasi. Abs o Iva Facultatea de Medicina din Bucuresti (1950), medie la
Miercurea Ciucului, Brasov, Bucuresti. Desfäsoarä o sustinutä activitate
^tiintificá, elaboránd 130 de lucräri, din care numai 40 sunt publícate.
Doctor in stiinte medícale, echivalent cu medie primar (1972). Päräseste
tara in 1974, pentru a se stabil! la München. In 1979, ü cunoaste pe Pamfll
Seicaru, la indemnul caruia reia scrisul (inceput in tara cu o piesä de teatru
dupä Victor Hugo si un scenariu de film, abandónate la plecarea sa in vest
si pierdute). V.I. este aláturi de Vasile C. Dumitrescu si Réné de Flers, unul
dintre cei care s-a bucurat de prietenia lui Pamfil Seicaru pana la sfärsitul
vietii acestuia. Dupa moartea maestrului, publica in* Curen tul, München, un
Interviú care nu a avut loe niciodatä, rezumatul convorbilor sale cu autorul
de la Dachau. Semnätura sa este íntalnita - in special in anii 80 - si in
paginile altor publicatii de exil, precum Universul, ObservatoruI münchenez,
Sap tamaña münchenezáf. ín 1994, publica Povestirile unui ex Hat la
München. XVI, 166, 178
O ISTORIE A EXELULUI ROMANESC. INDICE DE NUME 305
Ionesco, Eu^en
(26 nov. 1912, Slatina - 1994, Paris). Dramaturg de notorietate univers ala,
întemeietorul teatrului absurd modern, cu filiatie din I.L.Caragiale, membru
al Academiei Pranceze. Piese: Cântareata cheaîâ, Lectia, Scaunaîe, Rinocerîi,
Regele moaré. Eseuri: Présent passé, Passé présent, Antidotes, La quête
intermitente (Gallimard, 1988); prefatà la cartea Testamentul din morgä de
Remus Radina. A luat pozitie pubiicä si fata de únele evenimente din Roma-
nia, eonsecvent în vederi anticomuniste çi promonarhiste. 184, 185, 223
Ionescu, Ovidio, Pamfil
Nepot de sorä al lui Pamfil Seicaru, initiatorul unui procès tmpotriva deti-
natorului titlului de proprietär al gazetei Curen tul, cedata de Pamfil Seicaru
lui Vasile C. Dumitrescu.. XVII, XIX, XXVII, XXVIII, 262, 263, 264
Ionifoiu, Cicerone
(8 mai 1924, Craiova). Ocupä functii in organizatia Tineretului PISTf.
Urmärit, se refugiazä in munti, impreuna cu o seama de rezistenti. Ares tat,
suferä prima condamnare. Profesor, cu un mime schimbat. Din nou ares tat
si condamnât. Muncitor. Apoi din nou condamnât. Este eliberat abia in
i964. în 1979 reuseste sä ajungä in Fr anta, la interventia personala a
presedintelui Gis car d Estaing. Activitate mili tan ta si publicistica de amploa-
re. Bibliografie: Monninte fära cruce, Le drame de la Roumanie, Rezistenta
în m un pii României, Cartea de aur , vol. I si n (publicata în tara dupa 1989,
consacrata martirilor Gulagului románese) etc. Face parte din conduce re a
P.N.T.C.D. 239, 240
Istrati, Panait
28,
lusco | loan
In 1951, stabilit la München, secretar al Clubului románese“. Ulterior, se
repatriaza. Colaborator al Olas ului Patriei. în anii optzeci (probabil si mai
înainte), “Corespondent pentru relatii externe“ la Asociatia România .
XXVI, 127, 128, 137, 233
Jahoda, Anton (Toni)
Membru în conducerea A.R.L.G. 88, 95
Kirie, Msgr.
Pana în 1950, secretarul Nuntiaturii papale din Bucuresti. Ulterior, seful
Misiunii Catolice Romane din Germania (reprezentata la München ds
pastorul Florian Müller). 115
306
Vacila C. Dumitrescu
Korne, Mihail
(1928, Bucureçti). Fiul generalului erou Korne, mort la închisoarea JUava.
M.K. reuçeçte sä fugä din farä în 1948. Muncitor In Suedia. Se stabileçte In
Franca, terminä studiile, devine om de afaceri. Inträ In public is ticä çi In
domeniul editorial. Dupä o experientä temporarä cu BIKE, pe care II
abandoneazä, scoate propria publicatie, Lupta-Le Combat, In prezent, este
asociat la editura Humanitas . 212
Lapedatu (sau I*epädatu), Aurel
Doctor In çtiinte agricole, initial membru In Consiliul National Roman, mal
tarziu, In Cercul Democrat ai Românilor din Germania. A fost unul din emi-
grantii care In anii çaptezeci çi optzeci a fäcut asiduu propaganda mérité-
lor lui N. Ceaucescu, nelipsit de la manifestärile de la ambasada R.S.R. din
perloada dictaturii ceau^iste, precum çi vizitator al tàrii. A fäcut parte din
grupul care a urmärit Indepärtarea imui român, cunoscut pentru vederile
sale anticeauçiste, de la conducerea Cercului Democrat al Românilor din
Germania, cu sprUinul unui compatriot de prof es le maseur, care de altfel,
mal târziu a fost arestat de politia germanâ çi judecat pentru spionaj în
favoarea regimului de la Bucureçti. 116, 123
X*azár, Petre
General. 21, 59
Iaovlnescuy Monica
Critic literar, coméntate are a fenomenului de cultura din Rom nia, la radio
Europa Libera. Una din tíntele prefe rate ale atacurilor conce rtate de
Securitate ímpotriva Europe! libere, ín reviste precum Sápt m na sau
Luceaf rul. 259
Lnpan, Nicolao
(16 martie 1921, Cepeleuti, jud. Hotin). Scriitor, disident anticomunist,
militant pentru relntregirea Rom niei, carola íi consacra tntreaga sa
ac ti vítate, In special dupá plecarea sa fortuita In Occident. Licentiat In
filología rom na la Universitatea din Cemauti la Universitatea Libera din
Bruxelles. Combatant In cadrul Reg. 30 Dorobanti pe frontul de la Ia$i,
contra ru^ilor pe cel din Ungaria, contra germánilor. Dupa 1944, c nd
este “repatriat cu forta In Bucovina ocupata de sovietici, Indepline^te mat
multe functii la CemSuti $i ulterior In a$a zisa república Moldoveneasca,
la Chisinau, In domeniul radioului, apoi In cel artistic. In 1974, este acuzat
de nationalism románese , suportánd o seamá de persecutii. Obtine
plecarea In vest (1974), stabilindu-se la Inceput In Belgia, apoi In Franta.
Colaborator la radio Europa Libera §í la diverse periodice din exil. Fondator-
animator al Asocia^ie! Mondial© Pro Basarabia Bucovina (1976), al
O ISTORIE A EXILULUI ROMÂNESC. ENDIGE DE NUME 307
filialei cu acelaçi mime din tarä (1990), precum çi al editurii “Nistru din
Bruxelles. Conferinte pe tema drepturilor Románieí asupra teritorülor rupfce
din trupul tárii de imperialismul ruso-sovietic, tinute la : Bruxelles, Paris,
Köln, München, Londra, Frankfurt, Los Angeles, Washington, Nürnberg,
New-York, San Francisco, Miami, Montreal, Toronto, precum si în tarä si în
Basarabia. Este autorul urmätoarelor volume: Basarabia - colonizäri $i
asimilare (1979), Plânsul Basarabiei (1981), Bessarabie - terre roumain
(1982), Scrisoare fratelui meu (1983), Scrisoare din închisoarea popoarelor
(în limbüe romanâ, franceza si englezâ, 1983), Pâmant uri românesti
(1984), Imagini nistrene, vol. I (1986), Aiexandru Cristescu, erou si mártir
(1987), La Roumanie - victime de 1 expansionismo russe, vol. n (1990), al
trilogie! Instantanée färä retus (EVF, 1995), Stráin la mine acasa (EVF,
1996), în proiect, Strâin printre straini - Stráin la Bucuresti. 246, 264
Malaxa,
Mare industriaç román. 271, 272
Maltopol, coL
26
Manoilescu, Gr.,
conducator legionar din grupul lui Horia Sima. 115
Mania, Ialiu
(1875 - 3 febr. 1953). Presedinte al Partidului National-^aranesc, reprezen-
tând cea mai importants, forta politicä din Romania antebelica si de dupa 23
augusfc 1944, cali ta te în care comunistii vedeau în el adversarul principal în
calea comunizärii çi sovietizärii Romäniei. Dupa episodul de la Tämädäu,
cursä în care au càzut eu exceptia lui I.M. o seamá de fruntaçi ai P.N. f.
(iulie 1947), se declançeazâ prigoana, constând în dizolvarea çi interzicerea
acestui partid, arestarea tuturor fruntaçilor lui çi condamnarea lor la ani
grei de temnitâ în simulacre de procese. I.M. a fost condamnât la 11 nov.
1947 la muncä silnicä pe viatä, déportât la închisoarea de la Sighet, unde a
çi mûrit. Corpul sàu neînsufletit a fost tarât de un gardian çi aruncat într-o
groapä comunä. XVI, 29, 40, 42, 43, 144, 147, 163, 164, 1¿9, 216
Mareç, Constantin
(13 sept. 1927, Bucureçti). Aderâ la P.N.L. Brätianu, încâ de când era elev
(1945), calitate în care partieipá la marea manifestatie promonarhistâ çi
anticomunistâ din 8 nov. 1945. Vieepresedinte al Ôrganizatiei Elevilor
Nationali-Liberali (organizatia “Colegialà”), membru în comité tul central al
Tineretului Universitär al P.N.L., apoi secretar al circumscriptiei de tineret
din capitalá al aceluiasi partid, condusä de Vintilä V. Brätianu. în ultimul an
308
Vasile G. Dumifcrescu
de studii la Drept, este anchetat de o comisie (secretar, Mírcea Santim-
breanu) çi exmatriculat din tóate facultafcile. Dupa o perioada de oarecare
destindere, ísi reía studiile, sustine Examenul de stat, dar nu poate accede
la niei o profesie jurídica, corespunzátoare pregátirii sale, fiind deci ne voit
sà presteze munci necalificate, pe santíere sí la o întreprindere de
constructs, timp de 26 de ani, primul serviciu fiind cel de portar de noapte.
Anchetat de Securitate în numero ase rânduri, prima data în 1948, ultima
datà în decembrie 1974. Arestafc în 1950 çi internat în lagàrul de rouncâ
fortatà de la capul Midia / Canal. A doua are s tare - în lotul politic din 1B
august 1952. Azü politic în Germania din 1977. Membru în biroul de coordo-
nare al Consiliului National Román, vicepresedinte al Cercului Democrat al
Românilor din Germania, în prezent este secretar al U.D.P.R. (Uniunea
foçtilor detinuti politici aflati în afara hotarelor tàrii, organizatie eu sediul la
Geneva). Desfaçoarà o amplà activitate pubücisticà, în paginile a numero ase
organe democratice ale exilului, precum çi la radio Europa Liberá, BBC,
Deutsche Welle. 228, 258, 261
Marlnescu, Stefan, Câpitanul suflet , membru în conducerea A.R.L.G. 88,
121
Mlhai I, regele
(25 oct. 1921, Romania). Este fiul regelui Carol al n-lea çi al Elenei,
principesa de Grecia. S-a aflat pe tron de doua ori: prima data între 1927,
dupa moartea regelui Ferdinand I, prin renuntarea la coroana a tatalui sàu,
stabilit la Venetia împreunà cu Magda (Elena) Lupescu si pânà în 8 iunie
1930, data revenirii în tara a lui Carol si proclamarea sa ca rege. A doua
oarà, dupa abdicarea aceluiaçi Carol al n-lea, în 1940 çi pânà la 30 dec.
1947, când a fost fortat de comuniçti sà abdice, în mímele sàu si al
urmaçilor. Stabilit în Elvetia, împreunà cu sotia, regina Ana de Bourbon,
printesà de Danemarca. Nu are descendent! pe Unie bàrbàteasca, principesa
Margare ta, fiica cea mare, fiind considerata moçtenitoarea tronului. Dupa
revolutla din decembrie 1989, i s-a permis intrarea în Romania, de
sàrbàtorile Pastelui 1991, când a fost salutat cu entuziasm de sute de mii de
romani. Chestiunea înlâturarii urmàrüor comunismului çi deci a restabilirii
monarhiei fiind la ordinea züei, neocomuniçtii dominând conducerea tarii
pânà în nov. 1996, au vàzut în regele M. un pericol real çi de aceea nu i-au
restituit nici ceta te nia româna, luatà sub dictatul Kremlinului în 1948, dupa
cum nu i s-a permis nici o a doua intrare în patrie. Abia în 1997, dupà
s chimbare a intervenita, ca urmare a alegerilor din noiembrie anul prece-
dent, r. M. I, a revenit în România, prilej eu care i s-a restituit çi cetàtenia.
în cadrul unei misiuni patrio tice, r. M.I a realizat o seamà de turnee în
tàrile europene eu sistem monarhic, pentru a sustine cauza tarii noastre de
a fi inclusa în NATO în primul val. XXH, 4, 7, 25, 33, 34, 36, 39, 51, 59,
71, 162, 177, 191, 234, 274, 275
O ISTORIE A EXTLULUI ROMÁNESC. INDICE DE NUME 309
Mili ala che, Ion
(3 martie 1883, Topoloveni, Muscel - 5 febr. 1963, Rámnicu-Sárat),
ínvátátor, personalitat© de primá. márime, aláturi d© Iuliu Maniu, a
Partidului National- J’áránesc. ín tiñere tea sa - influentat d© ideil© lui
Dobrescu-Arge$ $i Spiru Haret. Presedinte al Asociatiei general© a
ínvátátorilor (1912). Pentru partió iparea la Rázboiul de íntregire a
Neamului, a fost decorat cu ordinul “Mihai Vite azul” ín gradul de cavaler.
La 18 dec. 1918, I.M. fondeará, la Bucure^ti, aláturi de Mihai lonescu-
Berbecaru, Partidul fáránesc. La 26 oct. 1926 acesta fuzioneazá cu Partidul
National, datá de la care Partidul National-Táránesc capátá un rol
precumpánitor ín viata politicé a tárii. ín 1938, I.M. inaugureazá “satul
model románese” Topoloveni. La 29 oct. 1944, íntr-un discurs tinut la sala
“Aro” din capitalá, define^te drept scop al P-N.^. postbelic, edificarea
statului táránesc. La alegerile din 1946, sub pretextul cá s-a ínrolat
voluntar pe Frontul de est, comunistii reu^esc printr-o campanie furibunda,
sá-1 ímpiedice pe I.M. a candida pentru Parlament. A fost arestat la 14 iulie
1947, ímpreuná cu alti frunta^i tárani^ti, victime ale ínscenárü de la
Támádáu. Condamnat la muncá silnicá pe viatá, fiind purtat prin mai multe
ínchisori: Galati, Sighet, Rámnicu-Sárat. ín timpul detentiei, desi i s-a propus
de a semna o declaratie de lepádare de trecut si de acceptare a comu*
nismului, ín schimbul eliberárii - la care a fost “prelucrat” pe ránd, de
patriarhul Justinian Marina $i de Mihai Ralea - a refuzat orice compromis,
prefe ránd moartea ín ínchisoare. Ceea ce s-a si Intámplat ín 1953, corpul
sáu neínsufletit fiind dus la groapa comuná a detinutilor. XVI, 28, 29
Miháilescu,
Membru ín Comitetul Uniunii Combatantilor, organizatie a refugiatilor
román! ín Germania, care au luptat ín cel de-al doilea rázboi mondial. 117
Miháilescu, Virgil
(1906, Bucure?ti - 1989, Freiburg). Licenta ín filozofie, istorie $i literaturá,
bibliotecar ^tiintific la Academia Románá, sub conducerea prof. Ion Bianu.
Membru al mi^cárii legionare. ín timpul conflictului acesteia cu regele Carol
al n-lea, se refugiazá la Berlín (1939-1940). Revenit ín tará ín timpul
guvemarii mare^alului Ion Antones cu, este numit Comisar la Radlodifuziu-
nea Románá. Din nou refugiat la Berlín, dar este intemat ín lagárele din
Spandau, apoi Dachau (1941-1943). Dupá ©liberare (1944) se decide sá se
consacre exclusiv culturii romane. ínfiinteazá la Freiburg Biblioteca románá,
reusind sá atragá ca fondatori $i germani originar! din Románia (inauguratá
ín dec. 1951), ín prezent una din cele mai importante institutii de culturá
romana din occident, total independentá, devenitá ulterior (28 apr. 1959)
Institutul Román de Cercetári - Biblioteca Románá, cu sediul ín Uhlanstr. 7,
Freiburg, (proprietate cumpáratá prin fonduri coléctate de la románi, la
310
Vasile C. Dumifcrescu
care Guvemul Landului si Guvemul federal german au contribuit fiecare cu
o fcreime). In 1988 a fost aies preçedinte de onoare al Ihstitutului si
Bibliotech Române. 192
MUüUlesctz, Câlin Andrei
Eseist, critic literar, Stabilit în Toronto, Canada. Autorul eseurilor Utopia
romänä, Caragialia, Intexjectia profeticä, scrise In tarä çi publícate In presa
de exil, preeum çi a capitolelor semnate din Dictionarul scrütorüor román!,
coordonat de Mircea Zaciu, supus páná In 1989 de asemenea interdictiei. In
exil a colaborat la radio Europa libera, BBC, preeum çl la publicaÇiile
Curentul, Agora (SUA), Lupta (Taris). 251
Milovan, Mi tu, Bean
Fost membru P. N. T., ©migrât In S.U.A., cali ta te în care editeazä o publicatie
omonimä oficiosului acestui partid din perioada interbelicá çi a rezistentei
Ímpotriva instaurárii comunismului de dupá 1944, Dreptatea, In seria
americaná”, pástránd o fatada táránistá, (de pildá, a publicat un eseu
privind ístoría P.N.7., semnat de C. Copo su), ín continutul ei, publicatia a
avut tóate dátele une i foi de otrávire a diaspo rei cu propaganda regimului
ceauçist. XXVII, 66, 239, 240, 257
Munteanu, Virginia dr., ( Vegufa)
(... - febr. 1978), sora lui Pamfil Çeicaru, fostá ministru ac^unct al
Sánátátii. 179
Müller, Florian, pastor
Seful Misiunii Catolice Román© din München (In anil cincizecl). 115
nregoifescu, Ion
(1921, City - 1988, München). Poet, prozator, critic, istoric literar, eseist,
traducátor. Debut literar In Natiunea Romänä, Cuy (1937). Facultatea de
litere la Sibiu çi Cuy (1940-1946), cercetátor la filíala Academiei, Chy
(1950-1952). Debut editorial cu Povestea tristá a lui Ramon Ocg, roman
suprarealißt (1941). Semnatar al Manifestului Cercului Literar (13 mai
1943). între 1964-1966, tnterzis, urmàrlt de Securitate, închls. Dupâ 1966,
redactor la revisteis Luceafärul çi Viata Româneascâ. în 1977 este unul din
puÇinii scriitori care se alaturâ protéstului lui Paul Goma (v.), printr-o
scrisoare deschisä. I se permite sä páráseascá tara, stabilindu-se la
München. în exil, a élaborât Caietul de literaturk al reviste! jDialog
Dietzenbach, RFG. A colaborat cu rubricà permanente la radio BBC, precum
çi la radio Europa Ldberä, de asemenea la publicatiile Curentul (München),
Limite (Paris), Ethos (Paris), Agora (SUA), Cuvàntul románese (Canada). A
definitivat o Istorie a literatura române, Bibliografie: Scriitori români
O ISTORIE A EXILULUI ROMÄNESC. INDICE DE NUME 311
modern! (1966), Poezia lui Eminescu (I960), probabil studiul säu cel mal
important, Sebasios, versuri (1968), Izisemnäri critice (1970), Monografia
Eugen Lovinesou (1970), Poamela lui Balduin de Tyaomün (1970), Lampe
lui Aladin (1971), Moartea unui contabil, versuri (1972), Engrama (1978),
Analize pi sinteze (1976). V3U, 229, 230, 246
Nicodim, Tiberiu
Mo? Nicodim“, Membru In conducerea A.R.L.G., Mos Cräciunul copiilor
romanl din München. 88, 151
Nicola, Andrei
Membru in conducerea A.R.L.G. 79, 80, 81, 82, 84, 85, 86, 88, 89, 90, 97,
99, 137, 148, 149, 150, 151, 153, 184
Nicolae, prinful
(18 aug. 1903, Sinaia - 11 lulle 1978, Madrid), fiu al reginei Maria al
regelui Ferdinand, urmänd ca värstä lui Carol, viitorul rege. Regent al
Romäniei (1927-1930), dupä ce Carol, In urma cäsätoriei cu Zizi Lambrino,
a fost declarat “nedemn prin act regal, la 4 ian. 1926. Urmare a disparitiei
regelui Ferdinand, p. N. I^i ia regenta In primire, aläturi de patriarhul
Miron Cristea $1 Gh. Buzdugan, la 20 iiilie 1927. Pretextänd Insä Incälcarea
regulamentelor prin cäsätoria printului cu o romäncä, respectiv cu Ioana
Diaconescu-Tohani, Carol I$i Inläturä fratele de la tron, public nd In
Monitorul OficiaJ (Nr. 85/11 apr. 1937) un decret regal (nr. 1855 / 10
apr. 1937) prin care p. N. “Inceteazä de a mai face parte din familia regalä
si pierde toate drepturile $i prerogativele legate de aceastä calitate”. Cu
acest prilej i-a fost acordat §i un nume de familie: Brana. P.N. a fost silit sä
se exileze In 1937. A desfä^urat activitäti romänesti pe plan cultural. Dupä
1944, acel segment al eidlului, care condamnase arestarea maresalului Ion
Antonescu de cätre regele Mihai, ca $i actul de la 23 august hi sine,
repudiindu-1 pe Mihai - Carol fiind din principiu exclus din orice calcul, din
pricina räzboiului säu cu legionarii - Incearcä sä Innoade traditia monarhicä
romänä, prin tentatlvele de a-1 include pe p.N. In actiunea politicä. Pentru cä
regele Mihai, continue totupi sä fie recunoscut de majoritatea romänilor din
exil, dar pentru cä probabil nu dorea aceastä opunere, p.N. s-a pästrat In
genere rezervat. Este Inmonnantat In Elvetia, la Lausanne. Testamentar, p.
N. a cerut ca somnul de veci sä-1 doarmä In pämäntul tärii. XV, 18, 34, 38,
36, 37, 83, 86, 91, 94, 116, 121, 127, 135, 140, 145, 147, 170
Niculescu, Barba
Membru In conducerea Ligii Romänilor Liberi. 90, 127, 137
312
Vasile C. Dinnitrescu
Nicnlescu-Busefti) Grigore
(... - 1952). Omul de íneredere al lui Mihai Antonescu CHoria Sima, Era
Ubertätii, Statut National-Legionar, vol. n, pag. 374, Editura Mi^cärii
Legionäre, Madrid, 1966). 15, 20, 39, 43, 43, 70, 71, 250, 268, 272
Oprif, Aurel
Dr., Germania. 179
Pacepa, Ion Mihal, general locotenent 258
Pantazl, Ion
CI 920, Buc.), ofiter de carierä, cu gradul de cäpitan. Fiul generalului
Constantin Pantazi, titularul Minis terului de räzboi din ian. 1941 pana la 23
august 1944, arestat odata cu mare^alul Ion Antonescu, de cätre regele
Miliai si ucis In ínchisoare. I.P. executá. anl grei de detentie de muncá.
fortatá, aproape fárá íntrerupere, de la prima arestare ¿1946) páná ín
1966* apoi din nou ínchisoare $i domiciliu obligator C1988-1964), ín total 16
ani In patru etape. íntre 1964-1978 lucreazá. pe $anttere, continuánd a fi
anchetat £i tracas at de securitate. Cu greu obtine un pa^aport in RPG, cere
obtine azil politic In aceastä. tarä Cmal 1978). Experienta vie^ii sale este
expus A In lucrarea autobiográfica Am trecut prin iad, editura Stindardul
románilor , 1987 (396 pg.). Scoate la München gazeta Stindardul románilor
(1986), publicatie nationals de omagiere a memoriei mare^alului Ion
Antonescu si cu carácter antimonarhic. 257, 289
Pauker, Ana
(1893 - 1960, Bucure^ti), una din cele mal importante ilustrativo figuri
ale comunismului románese. De$i documéntale nu o atesta printre
fondatoarele P.C.d.R., la Congresul din mal 1921 (de rupere a P.S. In douá),
A.P. a marcat tóate fazele prin care a trecut formatia comunista din
Romania. Numele ei apare, íncepánd din 1922, ca fiiñd In organele de
conduce re ale aces tui partid si prezentá la Congresul al IV-lea al
Comintemului. Indeplinind Insárcinári pe linie International a, ín anumite
perioade $í In Franta, A.P. a fost cásátoritá initial cu Fried, apoi cu M.
Tborez, ultimul ei sot fiind Marcel Pauker, un intelectual al cárui rol In
mi^carea comunista románeascá $i internationale a rámas páná, astázi
p rae tic necunoscut, IntrucAt, cázand victimá repres iunilo r staliniste In
1937-1938, conul de umbrá, urmare a mortii sale violente, 1-a acoperit
total. Pentru activitatea ei comunista, A.P. a fost Judecatá. $i condamnatá In
1936 ( Procesul de la Craiova ), emigránd In U.R.S.S., ín cadrul unui
schimb de prizonieri cu aceastá. tará. Spre sfár^itul rázboiulu!, se consacrá
reedueärü osta^ilor román!, cázuti prizonieri la sovietici, si organizárii a§a
numitei divizii de voluntar! Tudor Vladimirescu”, divizie care, mal tárziu,
O ISTORIE A EXILULUI ROMÂNESC. INDICE DE NUMB 313
dupá ce Rom nia a rupt alianza cu Germania, a fost trimisá pe front. A.P.
s-a reîntors tn tará dupá perioada sa de emigrare, la 30 aug. 1944, acum
ca unul din conducátorii P.C.R. legal, participant la guvemare, urmând a se
instala pentru multe decenii la putere. Este perioada de glorie a A.P.,
mentionatá tn fnmfce C Ana-Luca-GheoDej / Bagá spaima tn burghejiJ”)* In
1948, odatá cu alungarea din Jará a regelui, devine ministra de externe. In
1952, aflatá Intr-un conflict cu gruparea national-comunistá, condusá de
Gheorghiu-Dej, cu aprobares Moscovei, A.P. este declaratá deviapionistá,
ímpreuná cu Vasile Lúea çi Teohari Georgescu çi eliminatá din viata politicá.
Arestatá tn 1983, este salvatá de la o represiune sigurá prin luptele de
putere çi schimbárile intervenite în £ara comunismului de origine, tn urna
mortii lui Stalin. Este eliberatá, restul vietii petrecându-1 ca persoaná
particulars, într-o izolare aproape totalá. 26, 190
Pârâu,
85
Pella»
Ministral Romániei la Berna pana In oct. 1944. 20, 21, 270
Penescu, Nicolao
(1895 - 4 martie 1982, Paris). Unul din conducátorii PN^, arestati tn lidie
1947, cu prilejul cursei intinse de guvemul comunist la Támádáu, pentru
lichidarea aces te i formatii politice. A stat 14 ani In datent!©, izolat In celulá
individual, apoi 4 ani cu domicüiu format In Bárágan. I se acordá un
paçaport In 1968, sub forma unei concesii fácutá de regimul comunist
generalului Charles De Gaulle, cu ocazia vizitei efectúate de preçedintele
francez la Bucureçti. In vest Íncearcá reorganizares Consiliului National
Román. In 1980, a primit o bombá printr-un colet poçtal. 164
Petrescu, Constantin-Titol
Líder al sociaLdemocratiei româneçti dlntre cele douá rázboaie mondiale,
avocat çi publicist, cu o putemicá vânà antistalinistá In tot ce a scris,
C.T.P. a cápátat popularitate dupá rázboi, datoritá In prtmul rând
împo tri viril sale la remorcarea partidului sáu de cátre comuniçti. Polosin-
du-se de elemente coraptibile din sânul P.S.D., în urma refuzului lui C.T.P.
de a merge pe liste comuna cu comuniçtü la alegerile din 1946, a sfârçit
prin a fi condamnât. Dupá mai multi ani de Inchisoare, la intervenga
directá a guvemului laburist, C.T.P. este eliberat, dar nu Inainte de a se fi
declarat de acord cu ideología duçmanului sáu de o viatá, scrisoare publicatá
tn presá. Din exilul sáu spaniol, Pamfil Çeicaru a scris pe aceastá temá o
broçurà, pliná de întelegere çi compasiune pentru lacrimile de Infránt ale lui
C.T.P. íGlasulpatriei robite). 24, 43
314
Vasil© C. Dumitrescu
Pijpnrcii, Dumitru
Membru in comitetul de conducere al Uniunii Combatantilor Románi. 83, 97,
117, 126, 134, 135, 137
Popa, Augustin, profesor
(1894 - 1974, New York). Studii de teologie, reprezentant de seamä al
P.N.T., calitate in care a fost in tarä editorul oficiosului Dreptatea £i co-
director al CurieruluL Colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu, de care a
fost trim is in stráinátate ca emisar, pentru a constituí o echipS de lucru in
vede re a Conferintei de pace de la Paris. In 1950 s-a stabilit in S.U.A.
Delegat in ConsiÚul Natíunüor Captive din Europa, membra in Consiliul
National Román, formula a H-a (ian. 1951). 43, 49, 147
Popa, Mírcea,
Membra in conduce rea A.R.L.G. 88, 128,
Popasen, Aurel (Auricä)
(3 febr. 1921, Adancata, Prahova). Post ofiter, refugiat in Germania,
pátronul restaurantului münchenez Klein BucharestH, poet de ocazie, autor
al eärtü De la ofiter la buoätar. 128, 121
Popasen, George Botofani
New York, membru in conducerea lAgii RomÄnilor Liberi. 71, 91
Popasen, Tito
(1942, com. Ciprian Porumbescu, Jud. Suceava). Istoric, critic literar ?i
ziarist. Emigreazá in Germania (1987), stabilindu-se la München, unde
Vasile C. Dumitrescu li incredinteazä functia de redactor-sef al gazetei
Curentul (1989-1992). Este autorul unui num r impresionant de lucräri:
Mihail Dragomirescu, estetician (Ed. Minerva , Buc., 1972), Idei estatice
in scrierile lui Mihai Balea (Ed. Dacia , Clitf, 1973), Specificul national in
doctrínele estatice romäne^td (Ed. Dacia , City, 1977), Necesitatea esteticii
(Ed. “Facia , Timisoara, 1979 , Cärpi cu iepire la mare (Ed. Dacia , CluJ,
1980), Arta ca träire ?i interpretare (Ed. Pacía , 1982), Concepta
atitudini estatice (Ed. Meridiane , Buo., 1983), D. Caracostea - un critic
modern (Ed. Dacia , City, 1987), Un an cát o sperantá, romanul unui
azilant (München, 1989; Ed. Transpres , 1992), Badu Anton Maier;
album (München, 1993), Boetul Horia Stamatu (München, 1993), Povestiri
din Italia (Ed. Imago , 1995). Vm, DC, XIX, XXIX, 229, 246
Popasen, Traían (san Trujano)
Legionär pu sediul la Madrid, editor al reviste! Carpafiit cu un continut in
consonante cu interesóle Securit ^ii de la Bucure^ti. Carpatii repezintá $i
O ISTOHIE A EXTLULLJT ROMANESC. INDICE DE NUME 315
numele editurii aceluia^i proprietär. IX, 240, 241, 242, 280
Popinceanu, Ion
(1908, Bucovina - 1989, München), lingvist. Studii superioare la Sorbona $1
la “Haute École des Haute Étude Pratique , doctoratul ín lingvistica
romanicá. Functioneazá ca profesor de limba románá la Universitatea din
Leipzig (1943-1951), post ocupat prin concurs pentru lector! ín stráinátate
(ín 1893, la Universitatea din Saxonia, Gustaw Weigand a ínfUntat
renumitul Institut de limba romana). ín parale!, a predat limba románá ?i la
Universitatea Halle/Saale. Refugiat ín Berlinul de vest, apoi stabilit ín
München (1952). Lector de limba románá la Universitatea din capitala
Bavariei. ín 1962, profesor titular pentru lingvistica románica la
Universitatea din Erlangen. Membru fondator al Societátü Academice
Romane (München). Articole critica, ín presa romaneascá de exü, semnate
cu pseudonimul Pion , privind “ socializares “ culturii ín fosta
R.D.Germaná $i Románia. ín ziarul Patria,, articole (1931-1952), despre
fenomenul comunizárii limbii, literaturii, presei ín Romanía $i serial de zece
articole despre limba románá, áltele nouá despre ortografié. Similare ín
gazeta Románia din New York. Bibliografie: Rumänische Elementargramma-
tik (“Gramática elementará a limbii románe ), Haalle/Saale, Niemayr,
1950, 132 pag. Editia a H-a - 1962, editia a m-a - 1970; Religion, Glaube
und Aberglaube in der rumänischen Sprache ( Credintä, religie $i supersti-
tie in limba románá* ), Hans Carl, Nürnberg, 1964, IX+312 pag.; Rumänien
(“Romania“), “Kultur der Nation , Nürnberg, 1967, 276 pag. Prozent in
revístele romanesti de culturä din exil: Acta Philologica si Revista
Scriitorilor Rom ni (München). 81, 84, 85, 86, 88, 88, 89
Pordea, G. A.
Licentiat in Drept, la Bucure^ti. StudÜ economice $i politice la Londra §1
Haga, doctorat in stiinte poUtice la Clpj (1939). Din 1946, In Belgia, in
diverse functU diplomatice, dupä care rámáne in vest. ln anii 80, pe
lístele partidului de dreapta al lui Jean Marie le Pen (Franta), ca membru
marcant al acestei formatii poUtice, obtine un fotoliu de deputat in
Parlamentul european. Acuzat de cátre ziarul Le Matin, cá este agent de
influentá al regimului Ceausescu, acuzatie sustinutá de altfel de o seamá de
intelectual! románi ín exil (Paul Goma, Mihnea Berindei, Dimi Zamfirescu,
Sanda Stolojan), intenteazá un procos de calomnie ziarului. Martorul
principal al apárárü, I.M.Pacepa (fostul §ef al Directiei de Informatü
Externe a regimului de la Bucuresti, evadat ín vest), neprezentándu-se,
procesul este cástigat de cátre G.A.P. Dupä revolutis din dec. 1989, odatá cu
disparitia lui Ceau^escu, nu s-a mal auzit nimio despre G.A.P. 258, 259,
260, 261. (V. Bordea)
316
Vasile C. Dumitrescu
Pniu, Vlsarion
48
. Hacoveann, Gbeorghe (George)
(... - 1 mal 1967, Freís ing, Germania). Gazetar, teolog, frunta^ legionar. A
reedítat Cuvántul lui Nae Ionescu. A fácut parte din conducerea A.R.L.G.
(V). 77, 121, 138
Bafiu, Ion (Augustin-Nicolae)
(Turda, la 6 iunle 1917). Om politic, om de afaceri, descendent al scrii-
torului Ion Codru-Drágu^anu (Pelerinul TransilvanX care i-a fost stráburüc
dupá mamá, precum 9! al Dr. Ion Ratiu, pre^edintele Partidulul Nacional din
Transilvania, rámas ín época Imperiului Austro-Ungar, in analele luptei
nationale, prin H Procesul Memorandi^tilor . Studii de drept la Cl ) (1938)
9Í de artá, la Cambridge, Anglia (1943). Datoritá unchiului sáu, V.V.Tilea,
ministra plenipotentiar al Romániel la Londra, (1938-1940), I.R. pleacá ín
1940 in Marea Britanie, linde se stabile^te definitiv. In timpul rázboiului (9Í
páná ín 1946) lucreazá la emisiunile BBC adresate Romániei. Din 1956
intrá in afaceri, ajungánd, printr-o cásátorie avantajoasá, proprietarul irnor
companii de transport maritim (J.R. Shipping Co. Ltd. of London, J.R.
Shipping Co. Inc. of Savannah, apoi Regent Line Comp). in paralel,
desfá^oará activitate romaneascá. A editat publicatia periodicá Free
Romanian Press, Presa Liberá Románá , a fondat Asociatia Culturalá a
Románilor din Anglia (ACARDA), gazeta Rom Anuí líber, In variantá románá
$i englezá, ambele la Londra (ultima 9La íncetat activitatea ca publicare de
exil-diasporá la sfár^itul anului 1994) 9Í in $ará dupá 1989, ziarul
CotidJanul. Autor al unei píese de teatru (Templeton) 9Í al mal multor
lucrári politice, Intre care Románia de astázi., I.R. este pre?edintele Uniunii
Mondiale a Románilor Liberi (U.M.R.L.), organizatá in principal prin
eforturile sale fizice 91 financiare. Dupá 22 decembrie 1989, activitatea sa
s-a desfá^urat in tará, unde a devenit unul din conducátorii P.N.f.C.D., in
care calitate a 9! candidat la alegerile din 1990 la functia de pre^edinte al
(árii. La alegerile din 1992, precum 9! la cele din 1996, a fost ales senator.
17, 248, 249, 259
Rádescu, Nicolao, generálul
(1877 - 14 mai 1953, New York). Fost aghiotant al regelui Ferdinand. Dupá
alinierea Romániei la Axá, g.N.R. formuleazá critici aspre la adresa
Germaniei national-socialiste 9! nominal, la adresa baronului Manfred von
Killinger, fapt pentru care mare9alul Ion Antones cu ü aresteazá 9H
intemeazá in lagár. Dupa actul de la 23 august 1944, este numit prim
ministru (7 decembrie 1944), dupá douá guveme consecutive, prezidate de
grl. Sánátescu. Política sa de opozitie violenta fafcá de inrobirea tárii de
O ISTORIE A EXILULUI ROMANESC. INDICE DE NUME 31?
cátre Rusia Sovieticá si fatá de comunizarea, ínceputá odatá cu ocuparea
României, îi atrage ostracizarea de cátre agentura comunistá, PCR. In
celebrul sáu diseurs radiodifuzat, de la sala ARO, grl. N.R. a rostit cuvintele
is tor ico, prin care se angaja sá nu lase tara pradá anarhiei, în máinile
unor oameni stráini de neam de Dumnezeu *. Pe 24 febr. 1943 a avufc
loe atentatul comunist de as as inare a sa, iar la 25 febr., a sosit la Bucuresti
trimisul lui Stalin, A. I. Vas inski, care a impus regelui demisia primului
ministru (28 febr. 1945) si instalarea primului guvem comunist, condus de
dr. Petru Groza (6 martie 1945). Imediat dupá aceastá data, grl. N.R. s-a
réfugiât la ambasada Marii Britanii, unde a obtinut azil politic, dar a revenit
la domiciliul sau, supravegheat încontinuu de Siguranta comunistá. A
paras it tara clandestin, cu un avion, destinatia Cipru (1? iunie 1945),
ajungând dupà aceea, în Anglia. în 1947 se stabileçte în SUA. A fost
condamnât in absentia de un tribunal militar la doi ani închisoare. în exil
s-a aflat în fruntea Comitetului National Roman pâna în 1950, cand a
demisionat din pricina nesolutionárii problemei “Pondului National”. A
organizat Liga Românilor Liberi, al carei presedinte a fost pâna la încetarea
sa din via ta. A colaborat cu Comitetul pentru o Europà Liberà. în
testamentul sàu politic, una din personalitátile de exil numite ca bucurân-
du-se de încrederea sa deplina, era Vasile C. Dumitrescu.. XII, 7, 12, 14,
15, 16, 17, 18, 20, 23, 29, 32, 35, 36, 39, 40, 44, 45, 47, 48, 49, 50, 61,
58, 60, 67, 69, 71, 78, 79, 81, 82, 90, 98, 114, 115, 116, 163, 190, 212,
223, 247, 250, 251, 253, 254, 267
Ráutu, Leon te
215
Ráutu (Ráut?), Mihail
91
Ring,
145
Sánátescu, general
21, 190, 247
Scheiner, Herwart
Sublocotenent în rezervà în armata romana, participant în aceastá calitate
în campania contra lui Bella Kun; fondator si presedinte al Uniunii
Germanilor din Romania. 78, 79, 81, 82, 83, 85, 86, 89, 92, 94, 96, 99,
100, 102, 103, 104, 106, 111, 114, 117, 118, 138
318
Vasile C. Dtunitrescu
Scorochirjä, Grigore
Román originar din Basarabia, ofiter voluntar în rázboi, cu gradul de
subloco tenent, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul“, presedintele Uniunii
Combatantilor Romani, organizatie a románilor refugiati tn Germania, care
au luptat în cel de-al doilea rázboi mondial. 95, 112, 117
Sima, Horia
Avocat, continuator al lui C.Z.Codreanu, personaj controversat. Dupá afir-
matiile unor istorici, bazate pe marturii cbiar din interiorul Legiunii, H.S. a
fosfc munit în fruntea ei, printr-o iscusitá manevrá a lui Carol al n-lea si ca
instrument al aeestuia, pentru ca printr-o seama de actiuni teroriste,
organízate la ordinul sáu, în timp ce C.Z.Codreanu se aila în íncliisoare
(precum asasinarea lui Armand Câlines cu), sä gräbeasca licbidarea miçcârii
legionare. Sef al guvernului legionar din 1940. Despre guvemarea Sima:
“«Justitia aplicatá de oamenii lui 3. seamänä a ráfuialá între bande*1. “S. n-a
fost capabil sä se dezbare de dubul terorist si anarhic spre a deven! om de
s tat”. (Petre Válimáreanu, Vatra nr. 195, iuïie-dec. 1994, pg.9 . Sub condu-
ce rea lui, s-a produs asasinarea lui Iorga, Madgearu, masacrul de la Jilava,
precum si “Rebeliunea” din 1940. H.S. “S-a prevalat de mitul codrenismului
pentru a legitima violenta política metodicä, într-un stil pe eare în Europa
1-a practicat doar national-socialismul german”. CG. Dumitrescu-Zapada).
Seful “guvernului de exil din Viena, Cl944). Stabilit consecutiv în Franta,
Spania, Italia. Initiatorul actiunii “Frontul Ubertätii , care si-a început
activitatea cu un manifest. Bibliografie Cseleetiv): Om ul nou - Elementa de
doctrina legionara.1 Madrid, 1949; Menirea nationalem ul ui. Asociación
Hispano-Rumana. Salamanca, 1951; Miscarea legionara si démocrate,
Salzburg, 1955; Ha cree dal Mundo Libre, Madrid, 1958; Cazul Iorga-
Madgearu. Editura “Carpatii”, Madrid 1961; ärticole politice (1950-1967),
München, 1970; Ce este comunemulŸ Ed. “Dacia , Madrid, 1972; Hetoire
du mouvement légionnaire, Editura “Dacia”, Rio, 1972; Pentru ce am piedut
räzboiul fi am ajuns în robe comunetàŸ Madrid, 1973; Interveta suie
Guarde di Ferro, Edizioni “Thule , Palermo, 1976; Sfârsitul unei domnii
s ngeroase, Ed. “Miscärü legionare”, Madrid 1977; Doctrina legionarä. Edi-
tura “Miscärii legionare”, Madrid, 1980; Era Ubertätii,statul national legio-
nar, 1982. 5, 15, 35, 39, 40, 58, 89, 93, 94, 113, 115, 121, 140, 163, 164
Simeon, Aurica
Autorul lucrärii Preliminariüe actului de e 23 August, Dacia 1979. 214
215, 216
Solacolu, Ion
Doctor în Chimie, titlu obtinut în perioada cánd domeniul era patronat de
Elena Ceausescu. Pretinz nd cä a fost persécutât politic în tarä, nu a produs
O ISTORTE À EXELULUI ROMÂJSTESC. INDICE DE NUME 319
niciodatá dovezi în acest sens. Activ ín Societatea Internationalá pentru
Drepturile Omului (I.G.M.F.), cu sediul la Frankfurt-M., de unde din motive,
rámase páná astázi de domeniul speculatiilor, este índepártat, interzicán-
du-i-se chiar çi accesul ín sediul acestui for. Aliat cu persoane suspecte de a
fi avut relatii cu ambasada R.S.R. la Bonn Cintre care cu un avocat, care
declara public cá mândria de a fi román i-o redase Ceaucescu), în cadrul
une i íncercári de a hilatura un intelectual oírnos eut pentru opiniile çi
activitátile lui anticomuniste, de la conducerea Cercului Democrat al
Românilor din Germania, Offenbacb, dr. I.S. preia în final conducerea
acestei organizatii çi revista Dialog, sub egida cârora s-au desfàçurat
dezbaterile menciónate de Vasile C. Dumitrescu. 213, 2BB, 2B6
Sporea, Constantin, dr.
Animator al Societàtii Academice Române, a éditât Revista Scriitorilor
Román!. Sub sigla acestei institutii de culturà a exilului a apàrut în bune
conditii grafice lucrarea Marea Neagrà de Gheorghe Bratianu. 84, 88, 121,
139, 140
Stanomir, Oh.
Profesor la Heidelberg, colaborator la Curentuî. Bibliografie: Berbecul
îmblânzit. don Dumitru Verlag, München, 1981. VHI, 229, 246
Stelescu, MfhaU
XVI, 28, 29
Stoica, Dan
(16 dec. 1936, Buc. . Arhitect. Fiind student la Inst, de Arhitecturà este
arestat în nov. 19B6, ca organizator al unei manifestatii, eu obiective
similare Revolutis i ungare de la Budapesta, din acel moment. Este judecat çi
întemnitat (fiind eliberat abia în nov. 1960). Se exileazá în 1983, la îneeput
în Germania, apoi în S.U.A., unde este abilitat în arhitecturà. Colaboreazà la
ziarul Curentuî (München), unde semneazà eu pseudonimul Paul Ioachim.
Serie literaturà memorialistica despre regimul de muncá fortatà pe care 1-a
tràit, port rete etc., textele sale ràmânând pana la aceastâ orà inedite. VHI,
262
Çeicaru, Constantin ,
(9 ian. 1909 - 21 mai 1983, Bue.), magistrat, fratele lui Pamfil Çeicaru. în
1947, se retrage din proprie initiativá din magistratura, din pricina
posibilelor urmári ale condamnàrii iui Pamfil Seicaru, izoîându-se în zona
montanà, lucrând la întreprinderea “Fructexport çi anume, contabil în
domeniul colectárii fructelor de pàdure. Totodata, deçi pe buletin continua sâ
poarte numele real de famille, toatà lumea Ü çtia de “Sepcaru”. Pensionat în
520
Vasile G. Dirmitrescu
1971, obtine un pasaport pentru a-1 vizita pe fratele sàu prima vizità i-o
face în dec. 1974. Ultima vizità în Germania o efectueazà în aprilie 1983,
pentru a ordona o seama de lucruri dupà decesul marelui publicist. 179
Seicaru, Pamfil
Cl8 apr. 1894, Beceni, Buzau - 20 oct. 1980, Dachau, Germania). Unul din
cei mai mari ziaristi pe care i-a dat România, scriitor politic de o mare
fortà, fondator de publicatii în România si în exil, ctitor de manas tire çi de
monuments. A participât la Ràzboiul de întregire a neamuhii, eu gradul de
sublocotenent, décorât eu cel mai înalt ordin, “Mihai Viteazul“. Intrat în
presa cotidiana în 1918, comentator de politicà interna si externa. în 1923,
redactor sef la ziarul CuvântuI Cproprietar, ing. Titus Enaeovici). în 1927,
preia ziarul Curentul, care sub conducerea lui devine unul din cele mai mari
cotidiano românesti interbelice. în aceastà calitate, din ianuarie 1927 si
pânâ în aug. 1944, serie articolul de fond în pagmile acestui ziar. Aies de
trei ori députât indépendant în parlamentul tàrii. O seama de evenimente
postbélico au fost cu exactitate prevàzute de condeiul sàu. Din însàrcinarea
maresalului Ion Antonescu pàràseste la 9 aug. 1944 România, eu misiunea
de a organiza în stràinàtate rezistenta extemà împotriva a ceea ce se
prevàzuse aproape eu exactitate ca se va petrece: ocupatia ruso-soviética si
comunizarea tàrii. Stabilit în 1944 în Spania, unde a colaborat la cotidianul
SI Alcázar, publicând zilnic articole de politicà extemà, precum çi la alte
ziare si reviste. Concomitent a fondât gaze ta Liberty and Justice, difuzatà
gratuit unor guveme si organizatii internationale, în scopul apàràrii
intereselor României în fata opresiunii rusesti si a scris în romane s te
pentru únele publicatii de emigratie, în spécial evocàri. în 1974 soseste în
Germania, eu intentia de a influenta politicà acestei tàri fatà de concesiile
occidentale fàcute URSS, n cunoaste pe Vasile G. Dumitrescu, care deçi mai
tânàr eu aproape un sfert de veac, devine marele sàu prieten de exil, lângà
care ràmâne pentru tôt restul vietii, beneficiind de ^jutorul sàu moral si
material integral. Datorità acestui suport, la 11 ian. 1978 apare seria de
exil a gaze tel Curen tul (München), cu freeventà lunarà, trecutà eu act de
donatie din partea lui P. S. ca proprietate a lui Vasile C. D. în anexa unui
Ordin al Securitàtii, semnat de fos tul ministru de Interne, Al. Dràghici, la 21
martie 1960, se reactualizeazà un ordin mai vechi, în caro se mentine
situatia de urmàrire a lui P.S., eu fiça de identificare nr. 2070, spunându-se
urmàtoarele: “A fost judecat în 1945 în contumacia de Tribunalul Poporului
si condamnât la moarte pentru crime de ràzboi çi crime contra pàcii çi
umanitàtii. în stràinàtate desfàçoarà o activitate intensà împotriva R.P.R.,
în cadrul organizat al emigratiel contrarevolutionare. în caz de identificare
sà fie retinut.” (Serviciul Román de Informât!!, Cartea AJbà a Securitàtii,
Zstorii literore fi Artistice, 1969-1939, pg. 488). Dupà 1989, procesul înte-
gului lot din care fàcuse parte si P.S. si achitat Cpostmortem). Bibliografía
O ISTORIE A EXILULUI ROMÂNESC. INDICE DE NTJME 321
de exil (selctiv): Un singuratec: C. Stere, Ed. Carpatii , Madrid, 1950, Un
junimist antis omit: A.C. Cuza, Madrid, 1986, Poezie fi politioa: Octavian
Goga, Madrid 1956, Nicolas Iorgat Madrid 1957, Tudor Arghezi: Tejghoaua
cuvintelor, Madrid 1958, Unirea nationalâ, ideea forpâ a Pomâniei modems,
în perspective isùoricà fi în complexul poîitic european, Madrid, 1959,
Istoria partidolor National, färänist fi Naplonal- färänist^ Madrid, 1963 2
vol.), Karl Marx, Insemnàri despre romani, texte manuscrise inédits ou un
comentariu de..., Madrid, 1908, La Roumanie dans la grande guerre
( Bomânia în marele râzboi , Paris, 1908), JOie Donau -Fluss der fünf
Meere ( Dunärea, fluviu a cinci märi* ), Verlag Ernst Vögel, München, Mica
Romàf, Koma, Tipografia Poliglotä Gregorianà CI969), Extras din revista
Buna Vestire, Davai Ceas, Madrid 1977, Adeväruri care trebuieso
reamintite», Atelierele Marsiega, Madrid 1980, Articole de fond, ianuarie-
august 1944, Editura Curentul“, München 1980, Yalta sau finlandizarea
Europei (lucrare cunoscutä a fi fost sub tipar la Hase ? Koehler Verlag
Bahnhofstr. 6, Meinz çi neapäruta). VI, VH, Di, XIV, XV, XVI,
xvn, xvra, xrx, xx, xxi, xxn, xxm, xxvn, xxvm, 34, 38, 39, 48, 49,
86, 141, 144, 146, 157, 166, 187, 169, 170, 173, 177, 178, 179, 180,
181, 182. 188, 189, 197, 204, 218, 219, 224, 227, 232, 234, 235, 237,
238, 239, 240, 241, 242, 24G, 261, 263
Tätäräsco, Oh«
Sef al Partidului Liberal ( Guta” - Gh. Tätäräscu), care a pactizat eu P.C.R.,
atâta timp càt acesta a avut ne voie de o fatada democraticä”, respectiv
pânâ la încheierea si semnarea Tratatului de pace din 1947. Gh. Tätäräscu
a fost minlstru de externe în guvemul dr. Petra Groza, fiind înlocuit de la
începutul anului 1948 cu Ana Pauker çi déclarât dusman de clasä. 21, 144,
164
Teodorescn, Stefan
Dr., Sttutgart. 118
Theodosiariis, Theo, Bené,
(29 iunie 1910). Näscut la Bucuresti din xnama francezä çi tatä grec. Se
consacrä de tänär gazetäriei. Editeazä la Bräila saptämänalul Ancheta
(1929) çi lucreazä la cotidianul Curierul. Din 1931 ravine la Bucureçti,
lucrând la revista Reali ta tea ilustratä, trecând pe rând la Capitale (Eugen
Titeanu), la România (Cezar Petrescu), la Informatia (Malciu) çi la Papta
(säptämänal, Mircea Damian). Emigreazä în Grecia în oct. 1947, în aug.
1948 se stabileçte în Pranta. Publicä în francezä La Roumanie dans les
griffes du communism. Editeazä B.I.H.E., în paginile careia çi-au aflat locul
între altele, de pildâ, versificatiile lui C. V. Tudor. 84, 85, 121, 145, 211,
233, 235, 236, 283, 284, 258, 262
323
Vasile C. Dumitrescu
Tilea, Viorel
248, 249, 250, 268, 270
Titus, Michael
Rezident la Londra, in anii 80 editeazä revista Convergente, difuzata
gratuit, publicatie de infiltrare £i influentare a exilului de cátre Securitatea
romanä. 257
Trifa, Viorel
Preot legionar, einigrat in S.U.A., unde a fost hirotonisit episcop ortodox, la
4 VH 1952. Ulterior, pentru declaratii falsa privind trecutul säu, pe baza
unei documentatü din arhivele románe^ti, lui V.T. i s-a retras catátenla
americaná $i obligat fiind sä páráseascá tara, $i-a sfär^it zilele In izolare $1
rätäcitor. 229
Trifa, Aurel
Lider al minoritätii románegti din Iugoslavia, in anü 50, deputat In
Scup^tina si redactor responsabil al gazetei bisäptämanale Libertatea. 63
Troceanu,
Dr. Med. 179
Tudor, Li via
Membru In conducerea A.R.L.G. 88
Tudor an, Borin,
(1945, Timisoara). Poet si ziarist, intrat In conflict cu autoritätile románe
pe tema criticárii plagiatului lui Ion Gheorghe, dupá Lao Tze, text care
nefiind tipárit In presa din tará a fost preluat de radio Europa Liberá.
Ulterior, a scris eseul Frig pi frioá, reflecta asupra conditiei intelectualüor
din Rom nia, care 1-a plasat definitiv In rándul disidentilor añilor 80.
Emigreazä in 1986. Se stabile?te In SUA. Redactor-^ef al reviste! Agora,
apárutá Intre 1988-1992 in Statele Unite, temporar redactor la “Vocea
Amerícii . Bibliografie: O zi ín naturá, versuri (1977), PasaJ de pietoni,
poeme (1979), NostalgU intacta (1982), De bunñ voie biografía mea
(“Nord”, Aarhus, Danemarca, 1986), Optional Future, poeme, Frost or Fear,
Reflections on the condition of the Romanian intellectual, eseu, ambele Ed.
Europa, Daphne, Alabama, SUA (1988). 229
^urcanu,
(Experiments “Pite^ti ) 225
Ungur,
167
O ISTORIE A EXELULUI ROMÄNESC. INDICE DE NUME 323
Varlam, Ion
Fost delimit politic, activ In exil, lar dupä revolutie, In F.N/f.C.D. A publicat
studii politice, istorice si economice. 200, 245, 261
Veniamin,Virgil, prof.
21, 253, 254
Vergne, Viorela, (nascuta Seicaru)
(12 ian. 1921, Románia - iulie 1981, Franta), fiica lui Famfil $eicaru,
emigratá In Franta, odata cu tata! säu ?i cu primul ei sot, Ci^migiu, de care
a divortat. Ulterior, recäsätoritä Vergne. In anii $aptezeci fácea frecvente
cálátorii la Bucuresti. Gf. lui Vasile C. Dumitrescu CAlergätorul de la
Marathon nr. 4, 1989), precum si altor martori, s-a ocupat intens de
transferul unor manuscrise ale tatälui säu cätre autoritätile románe. Si-a
aflat sfár^itul íntr-un accident de automobil. XVHI, XXVIU, 179, 240
Vladimirescu, Tudor
217, 220
Vládáreanu, Alexandra
Secretar al Asociatiei Romanilor din Sudul Germaniei. 117
Vianu, Ion, dr.
medie psibiatru, eseist, fiul lui Tudor Vianu. A condamnat folosirea
psibiatriei In scopuri politice de cätre regimul de dictaturá a lui N.
Ceau^escu. Stabilit In Elvetia. 229
Vifoianu, Constantin
(1896 - 1994, New York), diplomat de carierä, om politic. La Inceputul
carierei a fost secretar particular al lui Nicolae Titulescu, apoi membru In
delegatia Romaniei la Societatea Natiunilor (1929-1933). Ministru pleni-
potentíar la Haga (1933) $i Var^oviá (1935). In 1944, aläturi de printul
Barbu Stirbei, a dus tratative cu aliatii americani si englezi la Istambul
Cairo, pentru iesirea Romaniei din räzboi. A negociat prevederile
Acordului de armistitiu cu partea rusa, pentru care a avut Imputemiciri
depline (spre diferenta de cele ale lui B. Stirbei, care erau limítate), pe care
Insä actul de la 23 august 1944 practic le-a anulat. A fäcut parte din
delegatia (condusä de L. Päträscanu) care la 12 sept. 1944 a semnat la
Moscova Acordul de armistitiu. Membru La recomandarea lui I.
Maniu primeóte portofoliul extemelor In cel de-al doilea guvem Sänätescu,
apoi In cel prezidat de generalul N. Rädescu. Refuzä Insä acela$i portofoliu
m primul guvem P. Qroza (6 martie 1945). Fuge clandestin la bordul unui
avion american (1946), odata cu Gr. Niculescu-Buzesti, stabilindu-se tempo-
324
Vasile C. Dumitrescu
rar la prietenul säu, AL Cretianu Cv.)f la Washington Cl 947). In 1950, preia
preçedintia Comité tului National Román, dupä ce aceasta a fosfc abandónate
de generalul Nicolao Rädescu, pe care îl conduce pânâ la 16 sept. 1976,
când n declarä dizolvat. In 26 apr. 1976, protesteazâ public împotriva
Doctrine! Sonnenfeldt , care sustinea existenta unei legaturi organice
sovieto-esfc europene. XIV, 18, 19, 20, 21, 22, 39, 41, 43, 44, 49, 61, 59,
62, 66, 69, 70, 71, 78, 82, 83, 102, 104, 105, 111, 116, 138, 147, 163,
223, 260, 269, 270, 271
Vollman,
împreunâ cu B. Gherman, reprezinta P.S.D.I.-C. Titel Petreseu în exil). 43
TTiila, Ovidio, dr.
IX, 179, 238, 239, 240
Zaharia, JPlorln
18, 19, 20
Zamftreaeo, 2 ixm
Cn. 26 iunie 1929, Bue.). Fac. de Drept, Bue., stagii postuniversitare la
Paris, prof, de drept Cl976-1994) la Univ. Crèteil-Fran^a. Fost membru al
Tiñeretului National Liberal Cl945), preçedinte al org. Colegíale Ca
elevilor Überall). Ares tat, începând de la 8 nov. 1945 (dupâ manifestatia
anticomunistá, prilejuitâ de ziua regelui Mibai), pânâ la plecarea din tarà
Cl975), de mai multe ori. Alâturi de alti opozanti ai regimului comunist, de
membri ai P.N.L., aflati în strainatate, a fosfc unul din membrii fondatori ai
Asociatiei foçtilor detinuti politici din România, Clubului de actiune çi
gândire liberalà . A participât, de asemenea, la constituirea Consiliului
National Román din exil, al Ligü pentru apârarea drepturilor omului din
România, eu secüul la Paris, apoi la actiunea Villages Roumains . între
1975-dec. 1989 a sustinut prin participarea la emisiuni, posturile de radio
Europa Liberá, BBC, Vocea Americii , Radio France International. Reîntors
în tarâ în 28 dec. 1989, s-a implicat în reorganizarea P.N.L., devenind un
membru acfciv al opozitiei. Din febr. 1993 este imul din liderü PL-’93 .
Bibüografie: 6 martie 1945 C Jon Dumitru Verlag , München), Pâmânturi
románepti, Puñete de reper CParis, 1980). Arfcicole în pubücatiile de exil:
Dialog, B.I.R.E., Lupta (Franta), Curierul románese CSuedia). Dupà 1989 a
pubücat eu precâdere în România liberâ. 230, 236, 257, 258, 260, 262
Zâp rÿan,
pastor, çeful Misiunü Bisericü Unité Române din Germania. XV, 115, 169,
179,
O ISTORIE A EXLLULiUI ROMANESC. INDICE DE NUME 325
Zlssu, Xancu,
(.... - 16 nov. 1969, New York), om de afaceri, devenit membru In P.S.D. de
la 23 august 1944, dupä únele marturii, numai pentru a ocupa o functie ín
directia íntreprinderii Strumpffabrik G.B.L., proprietate germanä, sustinut
fiind de un oarecare Roman, ginerele luí Teohari Georges cu, acesta din urmá
titular la Ministerul de interne. Prin pozitia ocupata, I.Z. si-a acumulat sume
importante, dupä care emigre aza in mod oficial cu un pasaport eliberat cu
sprain rusesc. In vest, s-a prezentat drept reprezentant al pre^edintelui
P.S.D.L, C. Titel Petrescu, dar nu a fost recunoscut de ceilalti lideri social-
democrati din exil, E. Gherman $i Volmann. O Scrisoare-declaratie din
partea P.S.D.I. din tará íi contesta ímputemicirea, dar Consiliul National din
exil a ignorat-o. O foto copie a declaratiei a ajuns ín mod misterios ín mána
autoritätilor din Romania, care au folosit-o drept pretext pentru operarea
unor arestari printre liderii social-democrati anticomunisti. Membru ín
Consiliul National, formula a n-a, ian. 1951. 22, 24, 39
|
| any_adam_object | 1 |
| author | Dumitrescu, Vasile C. |
| author2 | Frunză, Victor 1935-2007 |
| author2_role | edt |
| author2_variant | v f vf |
| author_GND | (DE-588)104349488X |
| author_facet | Dumitrescu, Vasile C. Frunză, Victor 1935-2007 |
| author_role | aut |
| author_sort | Dumitrescu, Vasile C. |
| author_variant | v c d vc vcd |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV043019576 |
| ctrlnum | (OCoLC)968348004 (DE-599)GBV270953248 |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>02324nam a2200493 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV043019576</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20170110 </controlfield><controlfield tag="007">t|</controlfield><controlfield tag="008">151118s1997 xx a||| |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9739120164</subfield><subfield code="9">973-9120-16-4</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)968348004</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)GBV270953248</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">7,41</subfield><subfield code="2">ssgn</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Dumitrescu, Vasile C.</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc.</subfield><subfield code="c">Vasile C. Dumitrescu ; Selecţia textelor, îngrijirea ediţiei, indice de nume, cuvânt introductiv Victor Frunză</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Bucureşti</subfield><subfield code="b">EVF</subfield><subfield code="c">1997</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">XXXIII, 325 Seiten, 6 ungezählte Seiten Bildtafeln</subfield><subfield code="b">Illustrationen</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Migration</subfield><subfield code="0">(DE-588)4120730-0</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Exil</subfield><subfield code="0">(DE-588)4015959-0</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Politik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4046514-7</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Rumänien</subfield><subfield code="0">(DE-588)4050939-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="653" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Geschichte</subfield></datafield><datafield tag="655" ind1=" " ind2="7"><subfield code="0">(DE-588)4143413-4</subfield><subfield code="a">Aufsatzsammlung</subfield><subfield code="2">gnd-content</subfield></datafield><datafield tag="655" ind1=" " ind2="7"><subfield code="0">(DE-588)4146609-3</subfield><subfield code="a">Briefsammlung</subfield><subfield code="2">gnd-content</subfield></datafield><datafield tag="655" ind1=" " ind2="7"><subfield code="0">(DE-588)4135952-5</subfield><subfield code="a">Quelle</subfield><subfield code="2">gnd-content</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Rumänien</subfield><subfield code="0">(DE-588)4050939-4</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Exil</subfield><subfield code="0">(DE-588)4015959-0</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Migration</subfield><subfield code="0">(DE-588)4120730-0</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="3"><subfield code="a">Politik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4046514-7</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Frunză, Victor</subfield><subfield code="d">1935-2007</subfield><subfield code="0">(DE-588)104349488X</subfield><subfield code="4">edt</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=028444408&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=028444408&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Register // Personenregister</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">909</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="943" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-028444408</subfield></datafield></record></collection> |
| genre | (DE-588)4143413-4 Aufsatzsammlung gnd-content (DE-588)4146609-3 Briefsammlung gnd-content (DE-588)4135952-5 Quelle gnd-content |
| genre_facet | Aufsatzsammlung Briefsammlung Quelle |
| geographic | Rumänien (DE-588)4050939-4 gnd |
| geographic_facet | Rumänien |
| id | DE-604.BV043019576 |
| illustrated | Illustrated |
| indexdate | 2024-12-24T04:39:10Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9739120164 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-028444408 |
| oclc_num | 968348004 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | XXXIII, 325 Seiten, 6 ungezählte Seiten Bildtafeln Illustrationen |
| publishDate | 1997 |
| publishDateSearch | 1997 |
| publishDateSort | 1997 |
| publisher | EVF |
| record_format | marc |
| spellingShingle | Dumitrescu, Vasile C. O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc. Migration (DE-588)4120730-0 gnd Exil (DE-588)4015959-0 gnd Politik (DE-588)4046514-7 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4120730-0 (DE-588)4015959-0 (DE-588)4046514-7 (DE-588)4050939-4 (DE-588)4143413-4 (DE-588)4146609-3 (DE-588)4135952-5 |
| title | O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc. |
| title_auth | O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc. |
| title_exact_search | O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc. |
| title_full | O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc. Vasile C. Dumitrescu ; Selecţia textelor, îngrijirea ediţiei, indice de nume, cuvânt introductiv Victor Frunză |
| title_fullStr | O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc. Vasile C. Dumitrescu ; Selecţia textelor, îngrijirea ediţiei, indice de nume, cuvânt introductiv Victor Frunză |
| title_full_unstemmed | O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc. Vasile C. Dumitrescu ; Selecţia textelor, îngrijirea ediţiei, indice de nume, cuvânt introductiv Victor Frunză |
| title_short | O istorie a exilului românesc (1944-1989) în eseuri, articole, scrisori, imagini etc. |
| title_sort | o istorie a exilului romanesc 1944 1989 in eseuri articole scrisori imagini etc |
| topic | Migration (DE-588)4120730-0 gnd Exil (DE-588)4015959-0 gnd Politik (DE-588)4046514-7 gnd |
| topic_facet | Migration Exil Politik Rumänien Aufsatzsammlung Briefsammlung Quelle |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=028444408&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=028444408&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT dumitrescuvasilec oistorieaexiluluiromanesc19441989ineseuriarticolescrisoriimaginietc AT frunzavictor oistorieaexiluluiromanesc19441989ineseuriarticolescrisoriimaginietc |