Studii de limbă și cultură. Ediție de centenar

Cartea debutează cu textul „Noi" şi „ei" sau despre locuire în epoca migraţiei semnat de Nicoleta Neşu (Universitatea „La Sapienza", Roma, Italia), studiu care are în vedere principalele aspecte teoretice ale fenomenului migraţiei, o listă care va oscila în încercarea de a le integra între două perspective: una filozofico-sociologică şi una lingvistică, încercând să răspundă la câteva întrebări legate de esenţa fenomenului migraţiei în societatea globalizatoare de astăzi şi de efectele sale asupra comportamentului lingvistic al persoanelor care migrează. Contribuţia lui Felix Nicolau (Universitatea din Lund, Suedia) este una de literatură comparată, în studiul Pactele faustice - o literaturizare a teologiei: aplicând close reading, ca metodă de lucru, pe texte de Goethe, Thomas Mann, Dostoievski sau Creangă, autorul ajunge la concluzia că „pactul faustic este un fin instrument de decelare şi de înţelegere a mentalităţilor şi tradiţiilor din diverse epoci şi teritorii, [...] că, având rădăcini folclorice, niciodată nu va fi specific unei singure culturi, ci va transporta aluviuni interculturale". Un subiect incitant, mai puţin vizitat, analizează Emilia Ivancu (Universitatea „Adam Mickiewicz" din Poznań, Polonia) în articolul Branding Romania sau Cine, cum, unde şi când vinde România?, continuând preocupări ale căror rezultate datează din octombrie 2007, când cercetarea brandului de ţară era doar la început, la început fiind şi preocuparea autorităţilor române pentru politica de brand de ţară. Articolul are în vedere programele de branding de ţară din România, începând cu campania iniţiată în 2005 de guvernul român, până în 2019, pornind de la teoria expertului Simon Anholt cu privire la branding -ul de ţară şi raportul special The Anholt Nation Brand Index, şi urmăreşte, de asemenea, identificarea unor cauze posibile (cu exemple sugestive) pentru care primii ani de branding de ţară au reprezentat un eşec şi de ce marca Wild Carpathia / Wild România a fost primul slogan care pare să fi adus România în 2019 într-o poziţie mai înaltă în toate clasamentele de ţară la nivel mondial.