Pagini de sociolingvistică

Dintre lingviştii basarabeni de calibru care au acordat o atenţie sporită acestui domeniu amintim aici pe academicienii Nicolae Corlăteanu (mai ales pentru interesul constant acordat problemelor de cultivare a limbii, dar şi prin lucrări precum încadrarea lingvistică în realităţile europene, 2001), Silviu Berejan (Itinerar sociolingvistic, 2007 - un volum ce cuprinde cele mai importante studii de sociolingvistică ale autorului) şi Anatol Ciobanu (Limba română şi politica lingvistică în Republica Moldova, 2002; Progrese şi regrese în politica glotică din Republica Moldova, 2003; O problemă controversată în Republica Moldova: limba de stat şi limba oficială, 2004 etc.) Teodor Cotelnic se înscrie, la rândul său, în această generaţie de lingvişti care au militat în permanenţă, fie în scris, fie printr-o prezenţă activă în agora ştiinţifică basarabeană sau în cea de dincolo de graniţele acestui spaţiu etnocultural, pentru păstrarea şi pro movarea limbii române în Republica Moldova.Această situaţie se datorează, în primul rând, faptului că statutul social al grupurilor entice şi prestigiul limbilor în contact nu sunt niciodată identice, aspect ce poate fi cel mai bine ilustrat de situaţia lingvistică din fostul imperiu sovietic, unde, pe cea mai mare suprafaţă a acestui construct politic supranaţional, populaţia majoritară a fost pusă în situaţia de a comunica în limba populaţiei minoritare din punct de vedere demolingvistic, respectiv limba rusă.Lipsa unui dialog cu aceste minorităţi, precum şi politica ambiguă dusă de regimurile succesive de la Chişinău au provocat un conflict profund în cadrul societăţii moldoveneşti, ce face destul de dificilă punerea în practică a unuia dintre dezideratele majore ale oricărui stat multinaţional, şi anume coabitarea armonioasă între diferitele comunităţi culturale şi lingvistice conlocuitoare, cu respectarea atât a drepturilor minorităţlor, dar şi îndeplinirea obligaţiilor acestora în raport cu majoritatea.În urma acestui travaliu ştiinţific, pe care l-a întreprins „plin de energie, de tinereţe sufletească, de demnitate omenească" (caracterizare preluată din prefaţa volumului recenzat, redactată de însuşi Nicolae Corlăteanu, cel care a coordonat teza de doctorat a autorului), a rezultat prezentul volum, despre care putem spune cu fermitate şi în cunoştinţă de cauză că reprezintă, atât prin rigoarea ştiinţifică prezentă în argumentările elaborate, cât şi prin stilul concis şi convingător al acestora, una dintre lucrările de r